Gabriel MANȚĂ

Aseară se va fi disputat meciul echipei de tineret cu Irlanda de Nord, la care mă voi referi în articolul de mâine, adică după ce se va fi disputat meciul naționalei mari! Este soarta cronicarilor de noapte, aflați pe cale de dispariție în urma asaltului din mediul virtual, la care textul live, un fel de cronică în direct, ar putea însemna încă și mai mult dacă i s-ar acorda importanța cuvenită (am exemplificat în trecut cu niște fraze care păreau emise de softuri nu prea evoluate). Totuși, cât timp se mai învârte o rotativă pe pământul ăsta, cât timp o mână mai întinde un ban peste tejghea pentru a primi hârtia foșnitoare de ziar, cititorul va mai avea parte de astfel de articole paralele sau cronici întârziate care pot avea farmecul lor.

Făcusem ieri un început de calcul cu privire la șansele de a termina grupa pe un loc de calificare, cu intenția de a-l aprofunda astăzi. Am constatat că lucrurile sunt atât de complicate, intervin atât de mulți parametri, încât nu merită să ne batem capul acum, înainte de meciul cu Norvegia. E mai bine să operăm cu câteva chestiuni simple. De exemplu, am pierdut azi, suntem pa. Sau: batem azi, batem și Suedia luna viitoare – tot nu suntem siguri (că poate îi bate Suedia pe spanioli diseară, mă-nțelegi?). Vă dați seama, în tot spectrul ăsta se încâlcesc tot felul de posibilități, să terminăm la egalitate la puncte cu Norvegia, la egalitate cu Suedia, la egalitate cu amândouă. Și dăm din una în alta, dacă am fi la egalitate cu amândouă ar conta golaverajul, dar cel fără ultima clasată, deci ajungem să ne intereseze până și meciul dintre Insulele Faroe și Malta! Mai bine ne vedem de treaba noastră și o luăm meci cu meci, cu speranța de a ne mai rămâne... speranță și după ziua de azi. Mi-aș dori să văd curaj și asumare, adică să nu jucăm la greșeala lor, cum pare a fi construită ”filosofia” de tactician a lui Cosmin Contra. Nu ne permitem să jucăm așa în fața copiilor, ce exemplu le dăm?