Gata cu distracţia. La treabă!

Tururile preliminare din cupele europene au luat sfârşit. Voioşia cu care trei dintre echipele noastre le-au depăşit confirmă faptul că deşi la noi campionatul abia a început, „europenele” noastre sunt în plină formă şi că se pot aduna atât cât este nevoie spre a ajunge acolo unde-şi doresc. Cu menţiunea că în această fază, adversarii întâlniţi au fost mai degrabă hazlii decât periculoşi, în frunte cu cel mai (ipotetic) de temut, Viktoria Plzen, care a şi luat-o la cel mai mare scor înregistrat în meciurile alor noştri. Aici ar trebui discutat niţel şi despre calitatea lotului, a antrenorului, a conducerii echipei (cea de care depinde în cea mai mare măsură şi lotul de jucători, ca o consecinţă directă a achiziţiilor). De altfel, dacă vă întreb acum cine este patronul Petrolului, probabil că într-o imensă majoritate nu veţi şti numele acestuia. Este o dovadă că omul e preocupat de bunul mers al echipei şi nicidecum de promovarea sa ca binefăcător sau măcar ca „investitor”. De altfel, auzindu-l, imediat după meci, spunând că el se ocupă doar de bani, neamestecându-se în vreun fel în treaba lui Răzvan Lucescu, acestuia revenindu-i în exclusivitate problemele legate de jocul în sine şi de performanţe, m-am convins că poate exista şi o altfel de abordare decât cea becaliană. Apropo: dincolo de accidentul numit CFR Cluj, eliminată de o fosilă sovietică, una singură din celelalte 3 s-a calificat tot accidental. E vorba de Steaua, căreia numai norocul chior i-a putut scoate în cale pe împiedicaţii ăia de la Aktobe. Aş vrea să mai spun şi că norocul i-a adus-o în play off pe Ludogoreţi. Oricât de prost ar juca, Steaua are tot ce-i trebuie pentru a depăşi această construcţie artificială. În rest, cum ne-o fi soarta: Petrolul nu văd de ce n-ar trece lejer de Dinamo Zagreb, iar Astra cred că şi ea o poate depăşi pe Lyon. E clar: abia acum începe treaba.