Google
 
vineri, 30 nov 2007 - Anul XII, nr. 286 (3657)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   3 imagini |   ø fişiere video

Buni la toate

De la ţărănească la vals şi samba

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ansamblul „Bucovina” al Şcolii Populare de Arte „Ion Irimescu” Suceava este emblema acestei instituţii culturale, dar şi a Bucovinei, în general. În spectacolele din ţară şi străinătate, artiştii amatori, dar foarte bine pregătiţi de oameni profesionişti şi inimoşi, arată lumii întregi că Bucovina este un zăcământ nesecat de talente, o zonă în care oamenilor le place să joace, să cânte, să se bucure de viaţă.

Un prim pas spre performanţă este şi acela în care păşesc pentru prima dată într-o sală de dans şi urmează curs de dans popular sau dans de societate. Ca în orice „familie”, există şi multe peripeţii, astfel că şi componenţii Ansamblului „Bucovina” au trecut prin multe tărăşenii, unele dintre ele povestite chiar de cei care ţin frâele acestui grup de tineri talentaţi – elevi şi foşti elevi ai Şcolii Populare.

Spectacol la Helsinki

Ansamblul „Bucovina” a susţinut un spectacol extraordinar la Helsinki, pe 25 aprilie 2005, la invitaţia Ambasadei României de la Helsinki. În acelaşi timp, România semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Călătoria până la Helsinki nu a fost lipsită de peripeţii pentru artiştii din Suceava. Coregrafa Ansamblului „Bucovina”, profesoara Viorica Iosif, ne-a povestit că era cât pe ce să rateze acel spectacol. „Deşi aveam toată documentaţia în regulă, la graniţa dintre Ucraina şi Polonia, vameşii ucraineni ne-au ţinut în vamă 11 ore. Am pierdut feribotul, a trebuit să mai aşteptăm alte două feriboturi. După mai multe ore de aşteptare am ajuns”, îşi aminteşte profesoara.

Tinerii au ajuns la sala de spectacol cu puţin timp înainte de ora începerii acţiunii. Nimeni nu a avut timp de duşuri sau machiaj. Doar s-au schimbat de hainele de pe drum şi au „intrat” în costumele de scenă. Obosiţi, dar cu zâmbetul pe buze, sucevenii au primit aplauze la scenă deschisă şi i-au impresionat pe toţi oficialii de la Helsinki.

„Hora”, rebotezată

Actualul ansamblu ce activează la Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” Suceava a purtat o altă denumire până în 2005. Ansamblul se numea „Hora” şi a funcţionat sub această denumire în perioada 1968 – 1989, a urmat o perioadă de pauză, apoi, din anul 1998 până în 2005.

Deşi directorul Şcolii Populare de Arte - Petre Horvat – îşi dorea de mai demult să schimbe denumirea ansamblului, pentru că avea nevoie de un nume reprezentativ pentru zona noastră, mai ales peste hotare, argumentul care l-a convins imediat a venit de la Viorica Iosif.

Aceasta i-a povestit directorului Horvat că, din câte ştie ea, „horă” – în ţările nordice (Suedia, Finlanda) - se traduce prin „curvă”. Nu era potrivit să meargă cu această emblemă tocmai la spectacolul de la Helsinki, aşa că, de comun acord, au rebotezat ansamblul folcloric, astăzi el fiind cunoscut după denumirea de „Bucovina”.

De la amatori, la profesionişti

Ansamblul „Bucovina” cuprinde opt perechi de dansatori, elevi şi studenţi care urmează cursurile Şcolii Populare de Arte, dar şi absolvenţi ai acestei şcoli, de care se ocupă trup şi suflet şi, de multe ori, cu bani din buzunarul propriu, profesoara Viorica Iosif.

Pe lângă dansatori, ansamblul cuprinde şi o formaţie instrumentală, condusă de profesorul Petrică Oloieru. Şi în echipa de dansatori, şi în cea de instrumentişti sunt selectaţi cei mai buni elevi ai şcolii.

Deşi amatori, elevii Şcolii Populare de Arte au progresat foarte mult ajungând, după cum spune chiar coregrafa lor, „nu perfecţi, dar perfecţionişti”. Se munceşte mult, câte patru ore pe săptămână, iar înaintea unui spectacol mult mai mult, dar cu rezultate.

„Sunt nevoită, uneori, din cauza restricţionării locurilor, ca într-o deplasare să iau doar patru sau şase perechi de dansatori, ceea ce este frustrant pentru ceilalţi componenţi ai ansamblului, care sunt la fel de buni”, ne-a povestit Viorica Iosif.

Unii dansatori au depăşit, de-a lungul anilor, nivelul de amatori, şi au intrat cu brio la Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” Suceava (Costel Lazurcă, Alexandru Aioanei, Ionuţ Daraban, Mihai Nicoară, Iulian Munteanu).

De la populară, la rumba

Un lucru inedit, dar în acelaşi timp lăudabil, este acela că toţi componenţii ansamblului folcloric dansează la fel de bine dansuri de societate, standard (vals, tangou, slow foxtrot) sau dansuri latino-americane, dansuri latino (samba, cha cha, rumba, salsa sau merengue).

Dansul le merge, tinerii sunt talentaţi, unii dansează de aproape şapte ani, grupul s-a omogenizat, iar cei care vin din urmă, au după cine „să se dea”.

O problemă mai spinoasă este aceea a costumelor de scenă. Dacă e să vorbim de cele pentru dans de societate şi latino, este suficient să spunem  că Viorica Iosif le-a creat, cusut şi plătit din buzunarul propriu.

Nici la segmentul folclor situaţia nu este tocmai roz. Cei 16 artişti au pregătite tot atâtea suite de dansuri din toate zonele folclorice reprezentative ale României: două din Moldova, Bucovina, Ardeal, Banat, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, etc.. Fiecare zonă are specific un costum popular. În ultimii doi ani, conducerea Şcolii Populare de Arte a achiziţionat două rânduri de costume, dar celelalte...

Fiecare rând de costume are o poveste. În 1998 au fost recuperate de la Centrul de Creaţie Suceava câteva costume populare, aflate într-o stare deplorabilă (mucegăite, murdare, rupte). A fost din nou rândul Vioricăi Iosif să le „bibilească”, să le cureţe şi să le facă utilizabile. Alte costume au fost făcute, cap – coadă, de mâinile ei, în timpul liber, acasă.

Lipsa banilor, o piedică

La sfârşitul fiecărui an, Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” îşi face un plan de activităţi pentru anul următor, pentru care primesc şi bani de la Consiliul Judeţean. Sunt, însă, multe alte evenimente culturale, festivaluri naţionale şi internaţionale, la care Ansamblul „Bucovina” este invitat, dar, din lipsa banilor, artiştii rămân acasă.

De obicei, sucevenii ar avea nevoie doar de bani de transport, pentru că, pe teritoriul ţării unde vor susţine spectacole, sunt sponsorizaţi de organizatorii acelui eveniment. O soluţie ar fi sponsorii locali. Nu însă la Suceava... „Problema cu sponsorizările este de fapt o <cerşeală>, o <umilinţă>, pentru că de cele mai multe ori te loveşti de un refuz <elegant>: acum avem ceva probleme, dar reveniţi. Este clar că nu mai ai ce căuta. Nu te ajută nimeni”, ne-a explicat Viorica Iosif.

Pasiuni în afara dansului

Chiar dacă tinerii ansamblului sunt cunoscuţi pentru talentul pentru dans, ei mai au şi alte pasiuni. Olivia Cârţu este foarte talentată la desen, grafică, Cristina Leţ şi Oana Iacob studiază vioara, în timp ce Mircea Maiorescu este pasionat de desen. Chiar dacă acum face doar dans, Suzan Otay, o fetiţă de abia cinci anişori, are un talent deosebit pentru dans.

„Este cea mai frumoasă surpriză pe care am avut-o la dansul de societate. Chiar dacă selecţia la noi se face la tineri cu vârsta între nouă şi 25 de ani, acest ghemotoc de fetiţă este extrem de talentată. Nu am putut să o refuz. Îl are ca partener pe Gabriel Hriţcu, un copil la fel de talentat, împreună, la repetiţii, sunt aplaudaţi de colegii mai mari”, ne-a povestit Viorica Iosif.

Vedete „şcolite”

De-a lungul timpului, au urmat cursurile Şcolii Populare de Arte instrumentişti foarte cunoscuţi Alexandru Havriliuc, Leonard Zamă (Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu”), interpreţi – vedete: Ştefania Rareş, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa.

La această instituţie de cultură tinerii sunt „modelaţi” nu numai pentru a dansa bine sau pentru a cânta frumos, ci şi pentru a fi pregătiţi să se comporte în societate, să se poarte ca „artişti”. „Atât la dansurile populare, cât şi la cele standard şi latino, le explic copiilor şi tinerilor foarte multe lucruri despre dans, de unde vine, pe cine reprezintă, le descriu costumul şi facem într-un fel cultură. Ei rămân cu ceva informaţii şi vor şti să răspundă dacă-i întreabă cineva ce dansează. De asemenea, când plecăm cu spectacole, trebuie să-i învăţăm pe unii cum să se comporte într-un hotel, într-un oraş nou, într-un mijloc de transport. <Artist eşti peste tot, nu numai pe scenă>, le spun eu. Este ca într-o familie, în care se poate face şi educaţie, dacă unii părinţi au neglijat să facă acest lucru cu copiii lor în cei 7 ani de acasă. Sunt mulţi copii cu părinţii plecaţi în străinătate, ei crescând singuri”, ne-a mai povestit Viorica Iosif.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului De la ţărănească la vals şi samba.
 Vizualizări articol: 1128 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 3 voturi
De la ţărănească la vals şi samba5.053

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Fapt divers

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Fasole albă cu legume 4 porţii - 70 minute 500g fasole albă fiartă2 morcovi1 rădăcină păstârnac1 ţelină1 sfeclă mai mică2 rădăcini de pătrunjel3 fire de ceapă verde sau1 fir de praz1 leg. mărar verde2 căţei de usturoi100ml ulei1 linguriţă... Citeşte