Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
"Banca Naţională nu este împotriva creşterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă. Pentru economia românească nu poate fi decât benefică o creştere cât mai rapidă a salariilor, pentru a avea un standard de viaţă tot mai ridicat, a depăşi decalajul istoric care ne separă de ţările occidentale şi a opri migraţia forţei de muncă. Trebuie însă să privim cu luciditate şi să afirmăm răspicat că o creştere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă", a spus şeful băncii centrale.
Mugur Isărescu a atras atenţia asupra pericolului creşterii preţurilor şi a deprecierii monedei naţionale: "Creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, întrucât decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai târziu în creştere galopantă a preţurilor, depreciere a monedei naţionale, îndatorare externă".
Toate acestea influenţează negativ investiţiile şi de aceea întârzie, în loc să grăbească, convergenţa reală a economiei, a explicat Isărescu.
El a arătat că, în ultimii ani câştigul de productivitate anual s-a cifrat la niveluri impresionante, de 10% şi peste în fiecare an.
"Chiar şi această creştere a fost însă net depăşită de aceea a salariilor, iar aceasta explică saltul dramatic al deficitului extern, precum şi presiunile inflaţioniste în creştere în ultimul an şi jumătate. Aşadar, pornim la drum cu o povară serioasă. Mă întreb însă ce se va întâmpla în momentul în care creşterea productivităţii muncii se va atenua", a continuat guvernatorul BNR.
Or, tendinţa de atenuare a creşterii productivităţii muncii este strâns legată de rigidităţile din economie, de problemele de infrastructură, de încetinirea procesului de restructurare economică, a explicat Isărescu.
"Având în vedere toate aceste aspecte, Banca Naţională nu este adepta încetinirii creşterii salariilor, ci militează pentru crearea condiţiilor care să facă durabilă această creştere şi să îi menţină caracterul real. La urma urmei, salariile pot fi majorate oricât din punct de vedere nominal. Piaţa însă nu va recunoaşte decât creşterea acoperită de spor de productivitate. Restul se transformă în inflaţie şi depreciere a monedei naţionale, aducând nivelul real al creşterii salariilor acolo unde el are acoperire în producţie şi în productivitate", a punctat Isărescu.
Deprecierea leului, inevitabilă
Scăderea competitivităţii produselor româneşti, ca urmare a creşterii mai rapide a salariilor decât a productivităţii, va atrage, în mod inevitabil, deteriorarea balanţei comerciale, şi în final deprecierea cursului valutar, apreciază Mugur Isărescu.
"Nu există nici o îndoială că stabilitatea cursului în condiţiile deteriorării competitivităţii produselor româneşti, ca urmare a creşterii mai rapide a salariilor decât a productivităţii, atrage inevitabil deteriorarea balanţei comerciale şi în final deprecierea cursului valutar", a spus Isărescu.
El a menţionat că echilibrul de pe piaţa valutară este înregistrat în condiţiile unui mix de politici caracterizat printr-o politică monetară restrictivă, cu rate înalte ale dobânzilor, o politică fiscală insuficient de strictă şi supusă în continuare unor presiuni pentru majorarea cheltuielilor publice concomitent cu diminuarea veniturilor, în timp ce creşterile salariale se situează de mai mult timp peste creşterile de productivitate.
"Acest mix nu este sustenabil. Pe termen lung nu se poate vorbi despre un echilibru valutar în condiţiile descrise mai sus, chiar dacă pe termen foarte scurt nivelul ridicat al dobânzilor poate compensa efectele celorlalte politici", a spus şeful băncii centrale.
El a apreciat că în prezent nu există factori de presiune semnificativă pentru cursul valutar în direcţia aprecierii sau deprecierii acestuia, deşi criza de pe piaţa financiară mondială generează temporar mişcări intr-o direcţie sau alta.
