Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
 
sâmbătă, 28 feb 2015 - Anul XX, nr. 48 (5860)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6639 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1179 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Florin HAIDAMAC

Florin HAIDAMAC


Medicina ca un drog

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Cum să nu te marcheze anumite situaţii? Cum să nu rămâi fără cuvinte când te sună o pacientă de 16 ani, gravidă în luna a noua şi îţi spune: „Domn doctor, eu de săptămâna viitoare nu mai merg la şcoală. Mi-a ajuns. Ce-mi trebuie atâtea clase? Nasc, mă mărit şi îmi văd de viaţa mea”. Şi dai să o întrebi care viaţă? Dar ai gura cusută, ca să nu-ţi iesă pe ea sângele care ţi se scurge din suflet.

Apoi mergi la consultaţii pe teren. Şi ajungi la o casă în care stau doi bătrâni. El e paralizat demult. Nu vorbeşte. Ea a făcut de curând accident vascular. Şi-a mai revenit, dar a rămas fără glas. Nu poate spune decât „na na na”. Şi intri. El stă ridicat pe două perne. În spatele lui este un pisic. Doarme. Ea încearcă să mănânce. Nu poate înghiţi bine. Pâine cu suc. Te vede. I se luminează faţa. Dă să se ridice, să îţi arate că acum poate merge. Şi vine spre tine. Spune doar „na na na”. Nu ai nevoie de mai mult. Vă înţelegeţi din priviri. El e la un pas de bronhopneumonie de decubit. Ai venit la timp. Amândoi cunosc scenariul. El va face injecţii, ea perfuzii. Şi nu spun nimic. Doar te privesc. Şi îţi doreşti să culegi privirile astea şi să le aduci acasă, să i le arăţi copilului tău, care vrea să fie medic. Copilul tău care, când se loveşte vreun alt copil la joacă, e primul lângă el, încercând să-l ajute.

Când pleci, iei pisoiul şi-i pui lapte într-o farfurie mică.

Şi te întorci la dispensar. Intri. Nu e nimeni. Ai terminat programul pe azi. Nu pleci. Ieşi în faţa clădirii şi te aşezi pe bancă. Îţi aprinzi o ţigară. Şi trece copilul care te-a rugat să nu mai fumezi, că de asta a murit tatăl lui. Cancer pulmonar. La 40 de ani. Exact cât ai şi tu. Şi ce faci? Arunci dracului ţigara şi răspunzi la salut.

Şi te gândeşti la zilele de iarnă, când abia te descurci să ajungi pe drumurile pline de nămeţi. Te gândeşti la ceaiul de mentă, la căldura sobei, la viscol, la câte nopţi ai piedut prin dispensar că s-au blocat drumurile. Şi te mai gândeşti cum vin copiii de la grădiniţă să te colinde. În fiecare an.

Şi te vezi pe tine la începuturi, proaspăt absolvent. Slăbuţ, dureros de tânăr. Cum ai visat tu să fii chirurg plastician, dar, nah, viaţa a vrut altfel. Şi îţi aminteşti cum ai gândit tu că vei sta un an pe dispensar şi te vei pregăti pentru rezidenţiat. Şi vei lua chirurgie plastică. Şi vei opera. Şi vei lucra în spitale. În spitale de care acum fuge toată lumea, inclusiv tu. Şi cum, după un an, te-ai ataşat de munca de linia întâi. Şi ai spus că mai stai încă unul. Şi încă unul. Şi încă unul. Şi s-au făcut 14.

Şi ţii minte cum ai pus prima ta sondă urinară unei paciente cu leuconevraxită. Că în facultate nu te-a lăsat nimeni să faci asta. Şi îţi aminteşti cum i-ai spus tu unei mame că nu trăieşte mult copilul ei. Şi a murit după 3 săptămâni. Şi îţi aminteşti prima naştere asistată de tine. Şi prima incizie făcută pe cont propriu în cabinet. Un lipom suprainfectat. Evoluţie ulterioară foarte bună. Şi îţi aminteşti prima resuscitare. Pe marginea şanţului. 56 de minute. Fără succes.

Şi te vezi pe tine, cel de acum. Nu eşti schimbat. Poate doar câteva kilograme în plus, câteva fire albe, o imensă oboseală, dar o infinită speranţă. Şi respectul suprem pentru sufletul şi trupul uman. Doar că acum ştii mai multe. Şi ai invăţat o lecţie al naibii de importantă, o lecţie pe care nu ţi-o poate preda nici un profesor universitar: medicina e ca un drog, un drog ce-ţi găureşte uneori sufletul. Oare asta e viaţa pe care i-o doreşti copilului tău?

Pe Florin Haidamac îl puteți citi și pe Blogul Vindecătorului http://vindecatorul.com/

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Medicina ca un drog.
 Vizualizări articol: 3737 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 21 voturi
Medicina ca un drog5.0521

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei