Printează articolul
Trimite e-mail
Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei
găzduieşte, în intervalul 29-31 iulie, cea de-a XVI-a ediţie a Târgului meşterilor populari.
Manifestarea, organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Muzeul Bucovinei, a reunit ieri, la deschidere, circa 60 de artizani şi meşteri populari din mai multe zone ale ţării.
Meşteri îmbrăcaţi în straie populare specifice zonei din care provin
Aliniaţi de o parte şi de alta a aleii care străbate muzeul în aer liber, meşterii, îmbrăcaţi în straie populare specifice zonei din care provin, şi-au etalat produsele pe mese şi standuri de prezentare.
Chiar de la intrare, vizitatorii se întâlnesc cu meşterul cioplitor Florin Cramariuc, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina, cunoscut pentru lucrările sale realizate din lemn, de la piese mici, utilitare sau decorative (linguri, sărăriţe, troiţe miniaturale...), la mobilier rustic (scaune, blidare, lingurare...).
De data aceasta, Florin Cramariuc (care tocmai a încheiat cu o săptămână în urmă, în Muzeul Satului Bucovinean, atelierul de vacanţă organizat pentru copii cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani) prezintă ca piesă principală o troiţă de interior, o replică realizată după originalul de la Muzeul Ţăranului Român.
Breasla lemnarilor
Cei care vor să urmărească în continuare breasla lemnarilor se vor întâlni cu fălticeneanul Viorel Marian, care lucrează linguri frumos ornamentate din lemn de cireş (linguri patinate cu ulei pentru ca fibra lemnului să iasă în evidenţă), cu Ştefan Csukat, din Suceava, care a venit cu piese de mobilier rustic, sau cu Virgil Moldovan, din Mănăstirea Humorului, care de mai bine de 30 de ani sculptează icoane din lemn de tei şi plop.
Tot între lemnari se remarcă Iordan Guşatu, din Băbeni, Vâlcea, ale cărui produse din lemn alb de plop sau de salcie (găvane, copăi, tăvi şi funduri din lemn) atrag atenţia vizitatorilor.
Suceveanul Valentin Tipa se prezintă pe două fronturi: pe de o parte, cu lucrări din lemn (de la linguroaie şi blidare, la lăzi de zestre şi mese cu blat rabatabil), pe de altă parte cu tablouri pictate în ulei (peisaje, flori, naturi statice).
Icoane pictate pe sticlă, ceramică de Corund şi vase din argilă lustruite cu ceară de albine
De la tablourile lui Valentin Tipa, vizitatorii se pot îndrepta spre icoanele pictate pe sticlă realizate de meşterul iconar Ioan Pop din Zalău, sau de Neculai Turiceanu, din Săveni (icoane între care câteva prezintă chipul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt).
Ceramiştii sunt reprezentaţi cu precădere de corundeni: Domokos Ferenz, Mathe Denes, Balasz Sandor şi Loruncz Bela, cel din urmă cu vase pictate din ceramică albă ca porţelanul.
O notă aparte fac soţii Ion şi Nicoleta Elena Mitroi, din Roşiorii de Vede, artişti care realizează ceramică manuală din argilă de Potigrafu, pictată pe lut crud cu pigmenţi naturali, lustruită după ardere cu ceară de albine, vase care păstrează linia şi cromatica specifice ceramicii cucuteniene.
Tapiserie ţesută la gherghef, bundiţe din piele de miel, ţesături, cusături şi opinci
Petronela Rusu, din Ipoteşti, care a învăţat să ţese de la bunica ei, dar a absolvit şi Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice din Chişinău, etalează lucrări de tapiserie, în special icoane ţesute la gherghef.
În domeniul textil se remarcă şi Maria Bruj, din Prundul Bârgăului, care a venit cu carpete şi ştergare, mileuri din dantelă, dar şi cu podoabe realizate din mărgele.
Familia Angela şi Ioan Iliescu din Bălţăteşti, Neamţ, are o ofertă bogată de ţesături şi produse de cojocărie, bundiţe din piele de miel (piele albă adusă din Ardeal), cu bordură din astrahan. Bundiţe, aşa cum spun ei, „cu model arhaic, după portul de la curţile domneşti” şi botine din blană.
În apropierea lor se află Maria Buburuzan, din Vama, cu ţesături, cusături, broderii, dar care pictează şi icoane. Vasile Girigan, care este maistru confecţii încălţăminte la Centrul Şcolar Burdujeni şi participă pentru prima oară la un târg de meşteri, face opinci din piele de bovină.
Obiecte miniaturale montate în sticle, măşti rituale, produse apicole
Cu o gamă variată de produse artizanale a venit Gavrilă Negrea din Sighetu Marmaţiei: diverse obiecte miniaturale din lemn montate în sticle (vârtelniţe, scăriţe, cruci...), mori de vânt sau de apă, căsuţe.
Pata de culoare a târgului îi aparţine lui Adrian Iftime, din Oglinzi, Neamţ, care etalează un şir de măşti rituale pentru obiceiurile de iarnă realizate din textile şi blană.
Încheierea este... dulce, pentru că familia de apicultori Zota, din Mărăşeşti, Vrancea, a venit la târg cu cinci sortimente de miere de albine (cu propolis, coriandru, de salcâm, tei şi polifloră) precum şi cu alte produse apicole (polen, faguri...).
Un târg din care, vizitându-l, nu se poate să nu achiziţionaţi ceva!
