Galeria de artă a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” a găzduit miercuri, cu prilejul organizării la Suceava a manifestării care a încheiat ediţia din acest an a Festivalului de poezie europeană „Naţiunea Poeţilor” şi Comemorarea Arderii Cărţilor Românilor, Salonul de primăvară-vară al artiştilor plastici amatori din judeţul Suceava.
„Portret: Ştefan şi Florin Piersic”
Salonul, ca toate manifestările care s-au circumscris în aceste zile atotcuprinzătorului Festival European al Artelor „Ciprian Porumbescu” (festival care a reunit sub aceeaşi cupolă muzica, artele plastice şi literatura, în cadrul căruia „Naţiunea Poeţilor” şi Comemorarea Arderii Cărţilor Românilor au constituit secţiunea literară) a avut un caracter special având tema, în Anul cultural Ştefan Piersic - Constantin Ştefuriuc, „Portret: Ştefan şi Florin Piersic”.
Ideea a pornit de la scriitorul Ion Drăguşanul, care a inclus localitatea Corlata pe traseul desfăşurării manifestărilor, satul în care s-a născut Ştefan Piersic (tatăl actorului Florin Piersic), care a înfiinţat în timpul studenţiei Cercul Studenţilor Bucovineni din capitală şi a activat ca membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina şi al Societăţii Scriitorilor Bucovineni.
„Răsplătit” de comunişti cu arestarea şi internarea într-o colonie de muncă din Dobrogea, pentru că a scris în gazetele bucovinene despre tragedia şi demnitatea oamenilor din acest nord de ţară românească, Ştefan Piersic, care înainte „a scris ca nimeni altul despre ţăranul bucovinean, dar şi despre dramele refugiaţilor”, nu a mai publicat nimic după ce a fost eliberat (vara anului 1954), până când a închis ochii, la Bucureşti, la 26 iunie 1991.
Portrete realizate după fotografii
Ion Drăguşanul a propus tema portretului lui Ştefan Piersic, portrete care au fost realizate după o fotografie şi cărora, în expoziţie, li s-au alăturat şi câteva lucrări cu chipul lui Florin Piersic. Graficianul Mihai Pînzaru - PIM, coordonatorul salonului, a etalat în expoziţia de pictură şi grafică, în care a expus şi el, lucrări semnate de Radu Bercea, Cătălin Chifan, Ovidiu Ambozie Bortă - BOA, Sorin Ursan - DELACLIT, Cristina Lauric, Nicolae Zepciuc, Carmel Georgescu, Bogdan Chirap, Ştefan Smântancă, Alexandru Stoica şi Codrin Irimescu.
Lucrările salonului au fost expuse pe aceleaşi simeze pe care se afla expoziţia cu desenele lui Radu Bercea reproduse în recenta sa carte „Ţara lui tercea-bercea”, desene între care se aflau şi o suită de portrete (de la cele ale lui Gheorghe Flutur, Vasile Ilie, Sever Dumitrache, Constantin-Emil Ursu, Gabriel Cărăbuş, la Marius Ursaciuc şi Roman Istrati, sau regretaţii Constantin Sofroni, Emil Satco şi Mircea Motrici), executate tot după fotografii.