Analiza efectuată la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava vizând problematica patrimoniului cultural mobil a relevat faptul că există o serie de repere patrimoniale care n-au fost clasate şi se află într-o stare de conservare precară.

 

Piese neclasate, aflate în stare de conservare precară

Daniel Hrenciuc, directorul executiv al instituţiei, a semnalat faptul că iconostasele (prezumtiv datate în sec. XVII-XIX) din bisericile Horodniceni, Putna (biserica de lemn), Arbore, Dolheşti, Dragomirna, Râşca, Bălineşti, Pătrăuţi şi Slatina nu sunt clasate, iar starea lor de conservare nu este mulţumitoare.
Daniel Hrenciuc a dat şi un exemplu (Biserica Bălineşti) în care pictura murală se execută fără ca iconostasul să fie scos din ansamblu.
În ceea ce priveşte operaţiunea de clasare, el a spus că “s-a constatat o mare reţinere, tradusă prin teama de a nu se întâmpla ca în anul 1979, când sute de obiecte, dintre cele mai valoroase, au fost colectate şi duse la Bucureşti”.

 

Operaţiunile privind evidenţa şi clasarea se desfăşoară “deosebit de lent”

El a mai semnalat faptul că în ceea ce priveşte valorificarea patrimonială, unele mănăstiri şi-au reorganizat spaţiile colecţiilor muzeale (Dragomirna, Suceviţa), spunând totodată că instituţiile specializate pentru administrarea, depozitarea şi punerea în valoare a patrimoniului mobil (muzeele) desfăşoară operaţiunile privind evidenţa şi clasarea “deosebit de lent”.
Stadiul fizic al operaţiunilor de clasare se prezintă astfel:
Complexul Muzeal Bucovina Suceava - evidenţă 60%, clasare 15%; Muzeul Apelor Fălticeni - evidenţă 80%, clasare 0%; Muzeul „Ion Irimescu” Fălticeni - evidenţă 15%, clasare 0%; Galeria Oamenilor de Seamă - evidenţă 15%, clasare 0%; Muzeul Vatra Dornei - evidenţă 10%, clasare 0%; Muzeul Rădăuţi - evidenţă 25%, clasare 0%; Muzeul Câmpulung Moldovenesc - evidenţă 45%, clasare 0%; Muzeul Gura Humorului - evidenţă 100%, clasare 0%.

Nu există sisteme antiefracţie şi sisteme eficiente de stingere a incendiilor

Daniel Hrenciuc a spus că, la majoritatea acestor instituţii, nu există sisteme antiefracţie, sesizoare de apariţie a focarelor de incendiu şi sisteme eficiente de stingere a acestora.
În aceste condiţii, este dificilă obţinerea de date statistice generale privind piesele de patrimoniu şi modul de gestionare a acestora, nu se poate constata starea de conservare a colecţiilor, nu se pot cunoaşte priorităţile privind lucrările de restaurare şi nici stadiul la zi al lucrărilor privind întocmirea bazei de date a patrimoniului cultural naţional mobil al judeţului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Situaţia patrimoniului cultural naţional mobil al judeţului.

Comentarii