Google
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
 
joi, 2 dec 2010 - Anul XV, nr. 284 (4575)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7556 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2732 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi şi să nu crezi!

Ghiţă Broască filo-rus

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Alegerile din Republica Moldova, isprăvite iarăşi în coadă de peşte, au readus în prim-planul atenţiei generale aşa-numita „chestiune a Basarabiei”, despre care ne place să credem c-am şti destule şi care, de fapt, încă mai reprezintă o necunoscută, mai ales în ceea ce priveşte mecanismele ceasornicului istoriei ce şi-a rotit acele când spre România, când spre Rusia. În afara istoricilor situaţi profesional pe felia de timp respectivă, cine şi ce mai ştie despre Conferinţa de la Viena (martie-aprilie 1924), când, după intense şi obositoare tratative româno-ruse, s-a stabilit definitiv ireconciabilitatea poziţiilor?  Îi datorăm lui Gherman Pântea, fostul primar al Odesei în 1941-1942 (acest Pântea ar merita statuie în România – voi reveni) relatarea amănunţită a întregii confruntări diplomatice, şi gazetarului de la Chişinău Iurie Colesnic identificarea şi publicarea paginilor de necesară şi spectaculoasă reconstituire istorică.

Trebuie menţionat de la bun început că România considera chestiunea Basarabiei definitiv rezolvată şi închisă, nu numai în urma votului dat de Sfatul Ţării în 1918, cât mai ales ca urmare a recunoaşterii oficiale (Anglia, Franţa, Italia, Japonia) din decembrie 1920, când marile puteri au validat frontiera pe Nistru. Partea română, atrasă într-o cursă,  nu-şi închipuia că tratativele de la Viena, precedate de amiabile întâlniri neoficiale, ar mai lua în discuţie chestiunea teritorială – dacă ar fi cunoscut intenţiile ruşilor, Bucureştiul probabil că nici n-ar fi dat curs invitaţiei la masa tratativelor. Surpinzător, în loc să se refere la măruntele litigii de frontieră de pe agenda Conferinţei, ruşii au atacat direct... inatacabilul: Unirea. Rakovski, ambasadorul Moscovei la Viena,  informase în prealabil partea română că Lenin era decis să recunoască revenirea Basarabiei la patria-mamă, în baza teoriei drepturilor popoarelor la autodeterminare. Numai că, doar cu două luni înainte, Lenin murise, iar Stalin nu mai avea de gând să renunţe la grânarul basarabean (de altfel, Rakovski, amic cu Troţki, avea să fie împuşcat, peste câţiva ani, de „tătucul popoarelor”).

Începe etalarea poziţiilor. Krestinski: „Guvernul URSS priveşte ocuparea Basarabiei de către trupele române, care durează din anul 1918, ca o anexare cu forţa a acestui ţinut; se poate ţine seama numai de dreptul la autodeterminare al popoarelor şi nicidecum de oarecari drepturi istorice...” Aceste „oarecari” drepturi sunt contestate total: în 1812 ruşii au primit Basarabia de la turci şi n-aveau cum s-o ia de la o Românie inexistentă. Sfatul Ţării n-avea nici un drept de decizie şi, oricum, au votat numai 46 din cei 162 de membri, iar Tratatul de la Paris „nu are, după părerea Uniunii Sovietice, o importanţă de drept” (!!)

 În replică, delegatul Râşcanu arată că Turcia, doar suzerană, n-avea cum hotărî atribuirea către Rusia a unei părţi din trupul Principatului Moldova. După ce subliniază legitimitatea hotărârii Sfatului Ţării, arată că 87 de membri au votat Unirea şi nu... 46, pentru a încheia cu o observaţie dură: „schimbarea de atitudine a Guvernului sovietic dovedeşte că acesta a luat drumul ţarismului cotropitor de naţiuni străine.” Desigur, polemicile au fost mult mai întinse, ajungându-se inclusiv la afirmaţii complet hilare. De pildă, ruşii ne-au învinuit că, în 1918, armata română a urmărit şi împuşcat... membrii Sfatului Ţării, când, de fapt (am arătat în articole precedente) tocmai NKVD-ul a fost cel care i-a ucis unul câte unul pe votanţii Unirii. Neoficial, în paralel cu dezbaterile, s-au încercat târguri şi trocuri.

 Românii au propus ca, pentru renunţarea definitivă la orice pretenţie, Rusia să primească Tezaurul refugiat în 1916 la Moscova. Răspuns: „Care Tezaur, au rămas numai casetele goale, revoluţia a necesitat cheltuieli...” Contra-propunere: România să cedeze Rusiei sovietice judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Ismail, astfel lichidându-se pentru totdeauna „problema Basarabiei”. Răspunsul lui Pântea: „Ca membru al Sfatului Ţării care a votat unirea întregii Basarabii cu România în graniţele ei actuale, nu pot face acest târg.” Pentru a întregi spectacolul, sovieticii aduc o „delegaţie din Basarabia” compusă din Vl. Ţiganco (de fapt, inginer stabilit în USA), J. Schmidt (avocat practicant la... Petrograd) şi, pentru autentificarea distribuţiei, un ţăran moldav năuc, Ghiţă Broască.

Pledoariile lor antiunioniste n-au convins pe nimeni. Aparent generoşi, ruşii propuneau un plebiscit în Basarabia – care ar fi echivalat cu anularea tuturor temeiurilor legale ale Unirii şi cu recunoaşterea unui diferend teritorial inexistent. Aşa că, până la urmă, a rămas... cum s-a vorbit în tren. Peste ani, ruşii n-au mai avut nevoie de sprijinul unor al de Ghiţă Broască, fiindcă le-a oferit jinduita mână de ajutor... Herr Ribbentrop.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ghiţă Broască filo-rus.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 5 voturi
Ghiţă Broască filo-rus5.055

Shopping City Suceava
DAREX AUTO - Showroom Botosani
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Optik Tataru Suceava Centru Nicolae Balcescu 8 Tel 0730880866
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei