„Moldova Literară”, la aniversare

La 16 ani de la înființarea revistei „Moldova Literară”, de către profesorul universitar Mihai Păstrăguș, sub egida Ligii Scriitorilor, în 2019, la Muzeul „Mihail Kogălniceanu” din Iași, Paraschiva Abutnăriței a prezentat, cu acribia-i cunoscută, un istoric al publicației din dulcele târg al Ieșilor. Colectivul redacțional al anilor de început era format din: director - Constantin Dinu Dârțu, redactor-șef – Mihai Păstrăguș, ilustrator – Suzana Patraș Păstrăguș, care a ilustrat primele 18 numere ale revistei. Timp de 10 ani, între 2014 și 2024, redactor-șef a fost Mihai Știrbu. În 2016, revista a primit Diploma de Excelență din partea Ligii Scriitorilor.

Astăzi, Revista „Moldova Literară”, ajunsă la numărul 62, este revista Societății Scriitorilor Fără Frontiere, având un alt colectiv redacțional: director executiv – Elena Mândru, președinte de onoare – Cella Negoiescu, redactor-șef – Maria Apetroaiei, redactori responsabili – Elena Mândru, Paraschiva Abutnăriței, redactor corespondent – Luminița Reveica Țaran. Sumarul revistei cuprinde rubrici permanente în cadrul cărora scriitori de pretutindeni, din România Mare și din Diasporă, prezintă idei, fapte, evenimente, scrieri de suflet și pentru suflet: Comemorări, Confesiuni literare, Sub semnul ficțiunii, Miscellanea – evenimente culturale, Eseuri, Cogito, ergo sum, Homo ludens, In memoriam…

„Acasă” la Mihail Kogălniceanu, acolo unde ne primește mereu, cu inima plină de bucuria revederii, Mihaela Tudose – care ne-a mărturisit, printre altele, că e o mare fericire să vii, zi de zi, la serviciu, „acasă” la Mihail Kogălniceanu, am descins, de pretutindeni, primeniți în cuvinte de sărbătoare: Adnana Popa, Cornelia Jora, Cristian Harhătă, Paraschiva Abutnăriței, Ioan Abutnăriței, Luminița Reveica Țaran, Maria Loghin, Elena Sârghe, Alexandra-Iuliana Șliapcă, Marian Mândru, Titi Nechita, Maria Mary Grigorovici, Doru Melnic, Mihai Sabie, Liuba Patriciu, Nicu Paraschiv, iar de peste Prut, din Republica Moldova, de la Ungheni, au venit la eveniment trei distinse doamne - Liliana Starciuc Beleniuc, Larisa Zugravu și Viorica Mazuric.

Sub îndemnul doamnei Paraschiva Abutnăriței, „gând bun și condei cu har”, scriitori de onoare, prezenți la sărbătoarea cuvântului, au mai scris o pagină de istorie a literaturii, „Tocmai ca să dăm drumul sufletului a mai scrie…” (Adnana Popa).

Actualul redactor-șef, profesoara și scriitoarea Maria Apetroaiei, a readus în memoria colectivă numărul 1 al revistei, a vorbit despre filiala Iași, ca fiind cea mai puternică, și a exprimat un crez pentru generațiile viitoare: „Sub ocrotirea comorilor culturale ale unui popor, suntem datori să sporim corola de minuni a lumii, pentru a crea o altă mirabilă sămânță”.

Chiar dacă „n-a vrut să zboare” și nu și-a dorit niciodată să fie publicată, Adnana Popa a reînceput să trăiască, „cu neuronul pus la uscat pe sârmă”, „declarând falimentul sentimentelor”.

O altă carte, „N-am vrut să zbor”, de Adnana Popa, a fost lansată în cadrul aceluiași proiect, „Și nouă ne pasă…”, proiect dedicat copiilor ucraineni, prinși în menghina războiului.

Cartea a fost prezentată de președintele Societății Scriitorilor Fără Frontiere (SSFF), Elena Mândru, ca fiind „o conversație între sufletul autoarei și trăirile ei.” Cartea a apărut în 2024, la Editura AUTOGRAF, din Piatra Neamț, cu o Prefață de Gheorghe Burdujan: „Adnana Popa este autorul surprinzător și inedit al acestei cărți care ascunde în subtextul său o personalitate puternică ce poate fi, în același timp, petala și spinul unui trandafir…”

Cartea cuprinde confesiuni în proză și în versuri, radiografii ale sufletului care a renăscut din cioburi: „Era o vreme când nu mai știam cine sunt pentru că m-am risipit în cioburi uitând ce-aș fi vrut să fiu și ce-am descoperit că sunt”. Antidotul zbaterilor și trăirilor interzise a fost hârtia care, însoțită de creion, a adăpostit o poveste de viață: „… mi-am luat sufletul în palme să-l privesc de aproape, să-mi spună în necuvinte ce neliniște îl cutremură uneori. Mi-a cerut o hârtie și un creion că nu-l ține să-mi spună câte și de toate”. Uitând de propriul suflet, prinsă în valvârtejul vieții, luptând de ambele părți ale baricadei viselor pierdute, Adnana Popa își reconstruiește viața pe temelia cuvântului, cu dalta viselor regăsite: „Din când în când ar trebui / Să mă repar din temelii. / Să mai dărâm ce-i ruinat, / Să pun chirpic la zid stricat…”; „Așa că… am pândit luna și i-am pus proptea ca să nu mai dispară din visele mele. Dar… când s-a făcut timpul, a profitat de somnul meu, s-a scuturat de proptea și și-a văzut de drum luând cu ea cerul cu stelele și toate visele mele…”

Și povestea căutărilor și regăsirilor continuă…

Sâmbătă, 10 mai a.c., la Muzeul de istorie naturală din Iași, va avea loc o nouă întâlnire SSFF, în cadrul proiectului ȘI NOUĂ NE PASĂ, înființat de Societatea Scriitorilor Fără Frontiere (aprilie 2024) și ajutat de prieteni reali sau virtuali, inclusiv grupul literar Gala Poeziei Șapte Inimi România, o întâlnire de MAI, care „vine cu alte speranțe pentru copiii români orfani de război sau cu probleme majore de sănătate și lipsuri materiale din raionul Cernăuți”. (Elena Mândru, președintele societății)

În cadrul acestui nou și interesant eveniment, profesorul Vasile E. Aioanei va lansa volumul „Adolescent în comunism”. Profesorul universitar Constantin Dram va susține o alocuțiune în cadrul căreia va prezenta volumul profesorului Aioanei. La manifestare, ne vom bucura de șarjele umoristice ale epigramistului Vasile Larco, dar și de recitalul muzical susținut de soprana Marina Porumb, de tenorul Liviu Muntean și de pianista Ina Cristea. Invitatul special va fi dr. Ana Crudu, de la Tele Moldova, Iași.

Luminița Reveica Țaran