Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În Parohia Ipotești, județul Suceava, se păstrează printre cărțile aparținând bisericii o veche tipăritură religioasă în limba slavonă și editată la Lwow în anul 1642 de către Mihail Slioska, „tipograf al Lwowului”, cum însuși semna.
Despre acest tipograf știm că a desfășurat o frumoasă activitate de editare a cărților necesare ritualului bisericesc. Venit la Lwow din Lituania în anul 1630, el intră în slujba tipografiei Frăția, pe care, după șase ani, o conduce direct. Aici, neobositul meșter dă la lumină în 1634 o „Psaltire”, în 1636 o „Evanghelie”, precum și alte cărți de ritual. Doi ani mai târziu, înființează o tipografie proprie în care a tipărit cărți în limba slavonă, ucraineană, slavonă – rusă, latină și polonă care s-au remarcat printr-o formă artistică deosebită. Aici publică el în anul 1642, luna martie, ziua 11, această carte pe care o numește „Triodul Floriilor”.
Foarte semnificative sunt predosloviile scrise într-o limbă veche ucraineană de același Slioska, bun cunoscător al artei sale și conștient de menirea ei. În prima predoslovie, editorul aduce elogii și mulțumiri Mitropolitului Petru Movilă al Kievului pentru râvna desfășurată de acesta în îndrumarea credinței ortodoxe.
Neobosita sa activitate în slujba credinței l-au impus pe marele mitropolit atenției tuturor. Omagiul acestui tipograf se înscrie în șirul nenumăratelor cinstiri cu care a fost prețuit Petru Movilă. Cealaltă predoslovie adresată cititorului este un îndemn la păstrarea credinței, a obiceiurilor străvechi și săvârșirii de fapte bune.
Cartea este legată în piele, având formatul 28/18, cu 432 de foi (prefețele nu se includ aici, iar câteva pagini de la sfârșit lipsesc). Cartea este tipărită cu caractere chirilice, în negru, iar titlurile și părțile mai importante sunt redate prin caractere chirilice în roșu.
Deosebit de interesante sunt numeroasele însemnări făcute de preoți pe marginea lucrării. Astfel, un oarecare Ioan Martinovici subscrie o notă în frumoasa limbă ucraineană, întrebuințând alfabetul chirilic. Însemnarea nedatată dezvăluie scopul pentru care a cumpărat el cartea. Un altul notează, tot fără dată, însă într-o frumoasă limbă veche românească: „Această sfântă carte penticostar au cumpărat domnului Toader Vornicul din .... indescifrabil, pentru sufletul unui cucon a dumisale a lui Gligorașco și au dat la sfânta biserică la Uspenie precistit unde este popa Gheorghieș din Roman, iar cine va fura să fie triclet și proclet de 318 oți ce au fost la Nikea amin”.
Cartea tipărită la Lwow de către Slioska și păstrată în biserica din Ipotești, sat în care se află credincioși pravoslavnici de limbă ucraineană, ilustrează, o dată mai mult, relațiile culturale și de bună amiciție care au existat între cele două popoare, ucrainean și român, mai ales în timpul când Petru Movilă ajunge Mitropolitul Kievului și al întregii Rusii, adică al Ucrainei, și când în Țările Române apăruseră zorii tiparului.
(Prof. Arhid. Ștefan Hreniuc)
