Despre un altfel de copil...

Sofia Darie e o încă o copilă, are doar 12 ani. Blândă, discretă, extrem de liniștită, aproape introvertă, atentă la sufletul fiecărui om pe care-l întâlnește, de o inteligență sclipitoare și cu dragul de învățare mereu în gând. Elevă la Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldovița, olimpică la mai multe discipline, pasionată de lectură, de limba engleză și de lingvistică, membru fondator al Centrului pentru Performanță Școlară în Rural, voluntar fondator al Centrului pentru Inovație, Voluntariat și Inițiativă Comunitară – CIVIC Jr Moldovița și elev- tutore în activitățile comunității locale de învățare colaborativă și experiențială din programul „Reacție pentru Educație”, coordonat de Narada și Ministerul Educației și Cercetării. 

Pentru Sofia, perioada aceasta este un triplu test de rezistență emoțională. Părinții ei sunt farmaciști și sunt dintre cei care se află statornic în prima linie de sacrificiu în aceste vremuri. Îmi scria de curând: „Acum avem posibilitatea de a petrece timp cu familiile noastre, dar eu sunt singură. Zi de zi, cu vocile arse de clor, cu mâinile uscate de dezinfectant, cu fețele ascunse de măști și ochii obosiți de după viziere, părinții mei trebuie să petreacă ore extenuante muncind pentru a-i proteja pe cei din jur, pentru a le asigura toate medicamentele de care au nevoie. Le înțeleg stresul și dorința de a face bine și îmi sunt un exemplu.”

E un copil minunat și, ca toți copiii care-și iubesc desăvârșit părinții, are grijă să-și folosească timpul întreg: „Am descoperit scriitori noi precum Agatha Christie și Gaston Leroux. Îmi place să ascult muzică în timp ce citesc: The Beatles, Pink Floyd, Simon & Garfunkel. Acum  învăț hiragana, unul dintre sistemele de scriere ale limbii japoneze. Am descoperit origami și mă relaxez construind animăluțe din hârtie.”

Nu uită de colegii și prietenii ei și, la fiecare sesiune de învățare ne inspiră, împărtășindu-ne ceea ce a mai citit, învățat sau descoperit. De curând,  ne spunea despre ,,Fantoma de la Operă”, de Gaston Leroux,  „e o operă de artă, de la început și până la sfârșit, o tragedie care ar putea face până și statuile de marmură de pe bătrânele coridoare ale Operei să suspine”. Pentru cei mai mulți dintre colegii ei e un model și-un foarte bun prieten. E emoționant să vezi strădania unui copil de a fi mentor și prieten și ocrotitor al celor pe care-i simte a avea nevoie de un gând bun în plus, de un tutorial pentru o aplicație ce pare de nepătruns, de o cheie de descifrare în plus a unor sarcini de lucru suplimentar.

Într-o scrisoare recentă, ne mărturisea că-i place programul de învățare online, pentru că-i oferă flexibilitate și șansa de a învăța multe lucruri noi, dar că-i este dor, foarte dor de școală, de colegi și de profesori.

Vorbim mult în ultimul timp despre copiii care se confruntă cu cele mai diverse și complicate dificultăți, despre imposibilitatea de a fi antrenați în învățarea la distanță, despre scăderea motivației pentru învățare și creștere personală a celor mai mulți dintre copiii și tinerii acestor generații. Și poate-ar trebui să ne facem timp și pentru cei care, ca și Sofia mea dragă, sunt altfel de copii. (Daniela Ceredeev, profesor, prieten, coach și mentor)