Google
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
 
vineri, 8 mai 2020 - Anul XXV, nr. 106 (7411)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8422 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,4424 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Timflow
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Prin pădurea de cuvinte

De la ciumă la coronavirus (6). Pandemii

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Motto. De Paștele ăsta, nu s-a mai lăudat nimeni prin sat că i-au venit neamurile din Italia.

Pandemii.”Într-o carte apărută anul trecut la Cambridge, <Psihologia pandemiilor>, psihologul Steven Taylor vorbește despre necesitatea pregătirii noastre psihologice. Un întreg capitol este dedicat reacţiilor psihologice la pandemii (<Psychological reactions to pandemics>), iar următorul capitol, acelor trăsături de personalitate care ne fac vulnerabili (<Personality traits as emotional vulnerability factors>), trăsături printre care intoleranţa la incertitudine (intolerance of uncertainty, engl.) este foarte importantă. Ne-am aștepta ca una dintre recomandări să fie educarea rezistenţei la incertitudine, dar Steven Taylor nu marșează în această direcţie. Din simplul motiv că atitudinea faţă de incertitudine este un dat al personalităţii și, prin urmare, este prea puţin educabilă. Așadar, principala noastră preocupare trebuie să fie reducerea incertitudinii – altfel spus, astuparea surselor sale și deblocarea surselor de certitudine. Când vorbim de surse ale certitudinii trebuie să ne gândim în primul rând la informaţii: la cantitatea lor, la structura și natura lor, la sursele lor și la canalele prin care ne parvin.” (D. Borțun)  

Guvern.”Soluția guvernului la o problemă este, de regulă, la fel de rea ca problema.” (M. Friedman)

Holeră.”Dragostea în vremea holerei”. Cred că ”Un veac de singurătate” (1967) a lui Gabriel García Márquez nu poate lipsi de pe lista lecturilor trebuincioase oricărui intelectual, fie și pentru cele peste 30 de milioane de exemplare traduse în aproape patruzeci de limbi ale pământului, fie și pentru că la cel de-al patrulea Congres Internațional de Limbă Spaniolă (2007), romanul a fost apreciat drept „a doua operă literară majoră scrisă în limba spaniolă, după Don Quijote a lui Cervantes”. „Dragostea în vremea holerei” este socotită cea mai frumoasă poveste de dragoste după „Romeo şi Julieta”, iar „Toamna patriarhului”, după propriile mărturisiri ale laureatului Nobel, cartea cea mai importantă, care l-a salvat de la uitare și l-a făcut cel mai fericit. Din seria de autor a Editurii RAO (cam 50 de titluri, cred) stârnesc vii emoții: „Generalul în labirintul său”, „Cronica unei morți anunțate”, „Despre dragoste și alți demoni”, „Povestea târfelor mele triste”, „Colonelului nu are cine să-i scrie”, „Funeraliile Mamei Mari...” Lectură plăcută! (C. Voinescu) P.S. Dacă tot stați în case, în aceste vremuri ”ciumate” (C.S.).

Medici.”Epidemia de ciumă de la 1665-1666 a devenit cea mai catastrofală din istoria Londrei. Autorităţile au dat <Ordonanţa alcătuită şi publicată de Lordul Primar şi de Consiliul Orăşenesc al oraşului Londra, cu privire la molima de ciumă 1665>. S-au format echipe de câte 10 medici care încercau să găsească tratamente autorizate pentru lupta cu epidemia. O echipă realiza autopsia pe cadavre şi a publicat rezultatele. În aceste condiţii au existat victime şi între medici. Au fost trimişi medici examinatori în cartierele infestate pentru a verifica imobilele unde erau înregistrate cazuri de îmbolnăvire şi au fost numiţi paznici, de zi şi de noapte, în faţa respectivelor case. În acelaşi timp, erau alese <căutătoare> dintre <femeile cinstite> care ajutau medicii în depistarea cazurilor. Capii de familie în care se înregistrau îmbolnăviri erau obligaţi să anunţe medicii examinatori de respectivele cazuri. Bolnavii erau izolaţi şi nu puteau părăsi casele de domiciliu, iar lucrurile lor erau dezinfectate prin afumare sau aromare. Vizitele private în astfel de case erau interzise. Înmormântările trebuiau făcute doar noaptea, pentru a nu intra în contact cu multă lume, fiind interzisă ieşirea în stradă după asfinţitul soarelui. Şi trăsurile sau căruţele care au transportat morţii trebuiau dezinfectate. Casele unde existau cazuri de infectare erau marcate cu semne speciale şi trebuiau să rămână în carantină timp de patru săptămâni. Nimeni nu putea părăsi aceste imobile, fără un certificat de sănătate emis de medicii examinatori. Nici medicii şi nici rudele nu doreau să intre în contact cu bolnavii, aceştia foloseau mănuşi, beţe pentru a le întinde medicamente, dacă acestea nu erau depuse într-un loc, la distanţă de infestaţi. Şi aceste măsuri nu erau luate înainte de a se stropi cu oţet sau parfumuri. În preajma bolnavilor evitau să îşi înghită saliva sau să respire pe gură. În timpul ciumei, (J. Delumeau) „sfârşitul oamenilor (bolnavilor și medicilor deopotrivă – n.a.) se desfăşura în condiţii intolerabile de groază, de anarhie şi de abandon al datinilor celor mai adânc înrădăcinate în inconştientul colectiv”. (Radu F. Bruja, ”Epidemia de ciumă de la Londra din anii 1665-1666”)

Pedeapsă.”Holera şi ciuma au făcut ravagii secole la rând în Europa, şi nici românii nu au scăpat de cumplitele molime care izbucneau din cauza lipsei de igienă. Într-un capitol dedicat Medicinei Populare din nr. 9-10 al revistei <Şezătoarea>, din anii 1893-1894, sunt prezentate credinţele sătenilor din Moldova despre holeră şi cum era percepută cumplita molimă în popor, în prag de secol XX. Autorul articolului, M. Lupescu (învăţător în Broşteni), scria: <Boala aceasta, ce săceră mulţime de lume, e privită de sătean ca o pedeapsă dumnezeiască>, spune dascălul invocând şi mărturiile oamenilor: <S-o înmulţit lumea peste măsură şi s-o răit di tăt, de aceea ni cearcă D-zeu cu boali. Agheluţă (abia) esă băetu în lumi şi-i şirăt şi rău di n-are margini. Da ghini faci cel di sus di mai trimeti pedeapsă, că doar s-or mai pocăi di răli.> În plus, mai spune autorul, holera a caracterizat în popor chiar anumite epoci: <Prin holera cea mare ei înţeleg anul 1848>. Tot în popor, la sfârșitul sec. XIX, se spunea că holera era asemuită cu o bătrână urâtă care venea prin sate şi secera vieţi. În satele Moldovei, ţăranii se bazau mai mult pe pronia divină pentru a scăpa de boală: <Ţaranul în vremea holerei nu-şi pune nădejdea decât în credinţa că D-zeu îl va scăpa, neştiind că D-zeu nu se va coborî să-l apere dacă nu-i cu minte să se păzască>.“ (F. Jbanca)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului De la ciumă la coronavirus (6). Pandemii.
 Vizualizări articol: 800 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 1.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 1.0 din 1 vot
De la ciumă la coronavirus (6). Pandemii1.051

Shopping City Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Abonamente Monitorul de Suceava
Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei