Dispecerat pentru planificarea internărilor şi crearea de fundaţii, din 2014 în 12 spitale

Înfiinţarea de dispecerate pentru planificarea internărilor, gruparea mai multor specialităţi într-o structură şi organizarea spitalelor în asociaţii şi fundaţii sunt câteva din prevederile unui proiect de modificare a statutului spitalelor, ce ar putea fi implementat din 2014, în 12 unităţi-pilot.

Proiectul de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii iniţial la începutul lunii, cu completările şi modificările din 27 august, dă posibilitatea celor 12 unităţi-pilot să devină instituţii autonome, cu mai multă libertate în organizare şi cu posibilitatea depolitizării funcţiilor de management.

Conform proiectului-pilot, spitalele vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional - spitalele regionale şi cele de urgenţă - şi de interes local - spitalele municipale şi orăşeneşti.

Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu a precizat, în 31 iulie, într-o conferinţă de presă în care a anunţat acest proiect, că au fost alese 12 unităţi medicale pentru implementarea proiectului, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea prin hotărâre de Guvern (HG).

Proiectul de completare a celui de la începutul lunii august, lansat marţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, prevede că, în spitalele-pilot, activitatea medicală se poate reorganiza pe "poli de specialitate".

Polul de specialitate este o structură cu paturi, organizată pe o specialitate sau pe un grup de specialităţi, personalul din cadrul acesteia fiind organizat în echipe pe specialităţi, dar paturile nefiind diferenţiate.

Totodată, potrivit proiectului, în structura spitalului-pilot va funcţiona o unitate de management al calităţii, în care va fi încadrat personal cu pregătire în domeniu, precum şi un dispecerat medical cu atribuţii în planificarea internărilor. Într-un spital-pilot nu pot funcţiona mai multe secţii cu aceeaşi specialitate, mai prevede proiectul.

Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituţii de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere, fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală, servicii medicale acordate în regim privat, donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, contracte pentru studii clinice, coplată pentru servicii medicale, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură furnizate la cerere, împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor în condiţiile în care acestea se rambursează din venituri proprii, asocieri în participaţiune sau parteneriat public-privat, cu scop investiţional, de furnizare de servicii în domeniul medical ori de cercetare medicală şi farmaceutică, dar şi editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical.

Spitalele-pilot de interes local se pot reorganiza, la iniţiativa instituţiei care are în responsabilitate managementul spitalului, şi ca asociaţii sau fundaţii medicale, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivităţi.

Patrimoniul şi bunurile aflate în proprietatea sau în administrarea asociaţiilor sau fundaţiilor medicale nu se pot transmite către persoane fizice şi nici către persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop patrimonial, dar pot fi transmise către persoane juridice de drept public fără scop patrimonial, care au scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei sau al fundaţiei, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii.