Vânzări de 250.000 de lei pe lună pentru fiecare farmacie implicată în decontările cu reţete false

Farmaciile suspectate că au decontat la CNAS reţete false aveau fiecare plan de vânzări de 250.000 de lei pe lună, în 8 martie, la o petrecere, angajaţii fiind anunţaţi că cine nu cunoaşte "reţeta succesului", va pleca, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX surse apropiate anchetei.

Potrivit surselor citate, "afacerea" s-a dezvoltat după ce un director de zonă, fost reprezentant medical care se ocupa de comercializarea de medicamente şi cunoştea mai mulţi medici, a anunţat că va optimiza vânzările. Aşa s-a ajuns ca medicii să prescrie reţete fictive pentru un comision de numai trei la sută, iar farmaciile să obţină vânzări foarte mari.

Astfel, fiecare punct de lucru implicat în reţea avea plan de vânzări de 250.000 de lei pe lună, au precizat sursele citate.

În timpul audierilor, o angajată a lanţului de farmacii implicat în anchetă a descris modul în care farmacistele erau constrânse să ia parte la această fraudă. Femeia a explicat că anul acesta, pe data de 8 martie, firma ar fi organizat o petrecere la care au fost invitate toate angajatele şi în cadrul căreia au fost anunţate că cine nu cunoaşte "reţeta succesului" va pleacă, au mai spus sursele citate.

În dosarul eliberării de reţete false, în care medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice sunt acuzaţi că au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false şi au produs astfel un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei, sunt urmărite penal 34 de persoane.

Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în 9 octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, iar vineri, alte 12 persoane, medici şi farmacişti, au fost puse sub acuzare.

Medici şi farmacişti cercetaţi

Anchetatorii au audiat, vineri, la Poliţia Capitalei, 15 persoane, medici şi farmacişti. În urma audierilor, procurorii au dispus faţă de 12 dintre acestea începerea urmăririi penale pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită sau, respectiv, dare de mită.

Anterior, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că 15 persoane, printre care mai mulţi medici ai Spitalului Fundeni din Capitală, sunt audiate la sediul Poliţiei Capitalei, în dosarul reţetelor false.

În acest dosar, procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au emis, în 9 octombrie, ordonanţe de reţinere pentru 13 persoane, ulterior cerând instanţei arestarea a 12 dintre acestea, respectiv Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Laurenţiu Aurelian Sescu, Maria Mirabela Sescu, Sorin Gelu Pătraşcu, Mirela Gabriela Mihai, Anca Mihaela Solomon şi Claudia Elena Şerban.

Tribunalul Bucureşti a decis, în 10 octombrie, arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reţinute în dosarul eliberării de reţete false, în cazul altor trei fiind dispusă interdicţie de a părăsi localitatea.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reţinute sunt mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme.

Cum funcţiona „afacerea”

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul CNAS prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.