FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% și a cotei unice la 20%, măsuri care ar fi afectat întreaga populație, afirmă ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, care nu înțelege cum aceste impozite ar taxa mai mult doar persoanele bogate.
„Fondul Monetar Internațional a considerat în mod constant că reducerea cheltuielilor salariale și sociale este obligatorie pentru o corectă ajustare a deficitului bugetar. Pe parcursul discuțiilor, FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% și a cotei unice la 20%. În niciunul din scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusă reducerea imediată a salariilor în sectorul bugetar cu minimum 20%. Îmi este greu să înțeleg în ce măsură creșterea TVA la 24% și a cotei unice la 20% i-ar afecta doar pe cei bogați. Ar fi fost afectată întreaga populație a României, inclusiv persoanele care în anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat”, a spus Vlădescu, în replică la declarațiile șefului FMI.
El a arătat că pe parcursul negocierilor desfășurate în perioada 27 aprilie – 10 mai 2010, la București, au fost analizate diverse scenarii de reducere a deficitului bugetar de la 9,1% la 6,5%, ulterior la 6,8%.
Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la postul de televiziune France 2 că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogați, dar autoritățile din România au luat decizia tăierii salariilor funcționarilor.
„Guvernul român ne-a spus: Vom taia 20 – 25% din salariile funcționarilor. Noi am spus nu, nu luați această măsură dacă vreți să faceți economii, măriți impozitele și mai ales impozitele pentru cei mai bogați. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Și acesta este adevărul: Guvernul decide întoteauna, nu FMI. Noi spunem doar: Asta e situația și care e drumul de urmat pentru a vă reveni. Guvernul propune măsurile, guvernul român le-a ales”, a spus directorul FMI, potrivit postului de radio RFI, care citează France 2.
Strauss-Kahn lasă astfel de înțeles că oficialii FMI au porpus Guvernului să renunțe la cota unică și să treacă la impozitare progresivă, cu taxe mai înalte pentru populația cu venituri mai mari.
„Decizia Guvernului României a fost aceea de a nu majora taxele, ci de a ajusta cheltuielile în cele două sectoare în care acestea au depășit cu mult limitele normalității economice, în scopul stabilizării imediate și pe termen mediu și lung a acestora”, mai spune în replică ministrul Sebastian Vlădescu.
Directorul FMI a participat joi seară la emisiunea „A vous de juger”, unde a a fost întrebat de moderatoarea emisiunii, jurnalista Arlette Chabot, dacă își va depune candidatura la următoarele alegeri prezidențiale din Franța. Dominique Strauss-Kahn a evitat să confirme dacă intenționează să își depună candidatura la președinția Franței.
„Am un cap micuț și nu mă pot gândi la mai multe lucruri deodată”, a glumit Strauss-Kahn, evitând astfel un răspuns clar la întrebarea moderatoarei. Presa franceză îl dă pe Strauss Kahn ca principal contracandidat al lui Nicolas Sarkozy în 2012.
Săptămâna trecută, șeful misiunii de evaluare Fondului în România, Jeffrey Franks, a declarat că FMI a propus mai multe măsuri de reducere a deficitului bugetar mai echilibrate între creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor, iar autoritățile române au optat pentru tăierea cheltuielilor.
„Am analizat mai multe opțiuni, diverse, iar majoritatea propunerilor noastre erau mai echilibrate între venituri și cheltuieli. Am discutat mai multe scenarii diferite cu autoritățile în timpul misiunii noastre, care tocmai s-a încheiat. Guvernul – președintele, premierul și ministrul Finanțelor susținuți de întregul Cabinet – au luat decizia de a merge pe această abordare”, a arătat Franks.
Întrebat dacă reducerea cu 25% a fondului de salarii bugetare era necesară, Franks a afirmat că situația fiscală dificilă impunea adoptarea unor măsuri, iar autoritățile au ales reducerea cheltuielilor.
„Păi, guvernul se regăsea într-o situație dificilă, pentru că prognoza revizuită de deficit pentru 2010, fără nicio măsură, arăta un deficit de 9% din PIB. Deci era nevoie de măsuri serioase. Au fost mai multe posibilități din care ar fi putut alege autoritățile – diverse variante care vizau simultan atât măsuri pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli – dar decizia lor a fost să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice”, a răspuns Franks.
Un comunicat al FMI transmis la începutul lunii mai, sublinia că instituția nu a insistat pentru reducerea salariilor și a pensiilor din România, decizia aparținând părții române.
Săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu fost întrebat dacă renegocierea acordului cu FMI este una dintre variantele la care lucrează Guvernul în prezent și a răspuns că în mod categoric nu poate fi vorba despre așa ceva, dar că acordul cu Fondul Monetar Internațional poate fi renegociat în orice moment.
Anterior apariției informațiilor privind măsurile de reducere drastică a cheltuielilor publice, anunțate inițial de președintele Traian Băsescu, în presă au fost vehiculate drept măsuri de scădere a deficitului majorarea semnificativă a impozitelor, respectiv creșterea TVA de la 19% la 24% și a cotei unice de la 16% la 20%.
