Viabilitatea economică va fi principala provocare cu care se va confrunta Kosovo, cea mai săracă regiune din Balcani, după ce etnicii albanezi au proclamat, ieri, independența provinciei față de Serbia, relatează AFP.
Forța de pace a NATO din Kosovo (KFOR) a desfășurat duminică un important dispozitiv în orașul divizat etnic Kosovska Mitrovița (nord), cu câteva ore înainte de proclamarea independenței provinciei sârbe cu majoritate albaneză.
Uniunea Europeană va avea în regiune o misiune civilă de aproape 2.000 de persoane, pentru a înlocui forțele ONU care administrează Kosovo din 1999. Comunitatea internațională nu a reușit însă să relanseze economia din regiunea din sudul Serbiei, după conflictul din perioada 1998-1999 dintre sârbi și albanezi.
Până în 2004, Uniunea Europeană a cheltuit pentru diverse proiecte de reconstrucție și dezvoltare în Kosovo 2-3 miliarde de dolari, potrivit unor evaluări făcute în lipsa unor statistici oficiale.
Totuși, potrivit estimărilor oficiale, suma ar putea fi de aproximativ 11 miliarde de dolari, dacă se ține de cont de fondurile provenite de la albanezii din diaspora.
Realitate și iluzii.
Aceste sume au condus însă la crearea unei societăți de consum, în timp ce producția a fost neglijată, în special ca urmare a incertitudinilor legate de statutul provinciei.
Rețeaua rutieră să află într-o stare proastă, în timp ce numeroase sate sunt private de electricitate 12 ore pe zi.
Șomajul atinge, potrivit estimărilor, circa 45% din populație, dintre care 70% sunt tineri.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, circa 37% din cei două milioane de locuitori ai Kosovo trăiesc sub pragul sărăciei, cu mai puțin de 1,5 euro pe zi. Dintre aceștia, aproximativ 15% au la dispoziție sub un euro pe zi.
„Mai mult de un kosovar din zece se scoală dimineața flămând și se culcă seara tot flămând”, a declarat Frode Mauring, șeful reprezentanței din Kosovo a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
El a arătat că 1,3 miliarde de euro sunt consacrați anual pentru securitatea și administrarea provinciei, din care 135 de milioane de euro sunt destinați dezvoltării, iar proporția ar trebui inversată.
„Un Kosovo independent ar beneficia de încrederea investitorilor străini și am avea totodată acces la piețele financiare internaționale”, a declarat analistul Muhamet Mustafa, adăugând că populația tânără din regiune vrea să muncească.
Conform analiștilor, sectorul energetic este promițător. Rezervele de cărbune din Kosovo sunt estimate la 15 miliarde de tone, iar cele de minerale la mai multe miliarde de tone.
Independența nu va aduce tone de dolari.
„Rezervele de aur, nichel și crom ar putea fi peste estimări”, potrivit unui studiu realizat de o comisie independentă pentru mine și minerale din Kosovo, conform căruia a fost identificată și prezența aluminiului, cuprului și zincului.
„În Kosovo sunt sute de zone prospectate și mai multe companii străine explorează posibilitățile de exploatare. Altele urmează să vină”, a spus Nick Burcham, care a acordat consultanță la realizarea studiului.
Unii analiști au avertizat însă că prezentarea independenței drept un panaceu este doar o iluzie.
„Trebuie să ne debarasăm de iluzia că independența va aduce tone de dolari”, a spus analistul Ibrahim Rexhepi.
El a arătat că există pericolul ca criza economică să continue, întrucât relansarea metalurgiei, a industriei alimentare și a celei energetice necesită timp și multe investiții.
