Migrația sucevenilor către țările cu o economie mai dezvoltată, fie în căutarea unui loc de muncă propriu-zis, fie în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, a lăsat în urmă peste 9.000 de copii aflați în plin proces de creștere și dezvoltare. Plecarea celor mari nu a rămas fără urme asupra copiilor rămași singuri, aceștia fiind lăsați în îngrijirea altor persoane, pe perioade nedeterminate de timp.
Pentru a veni în sprijinul lor, pentru a-i ajuta la teme, pentru a le oferi consiliere și suport, o mână de profesori voluntari și elevi sufletiști își rup zilnic din timpul lor liber pentru a-l petrece împreună cu aceste suflete însingurate. Ei sunt parte a proiectului „Creștem împreună”, inițiat de organizația „Salvați copiii”, proiect ce își propune să diminueze impactul negativ asupra copiilor rămași acasă în urma migrației părinților.
În județul nostru, există un singur centru în care acest proiect este demarat, centru care funcționează la Școala Gimnazială Nr. 3 și care oferă servicii copiilor aflați în situație de risc prin plecarea părinților. În proiect sunt implicați 55 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani. 17 dintre cei mici au tatăl plecat, 29 au mama plecată, iar nouă dintre ei au ambii părinți peste hotare.
55 de minori din 9.000 primesc suport educațional și emoțional
Proiectul „Creștem împreună” este demarat din luna mai a anului trecut, activitățile derulate fiind de sprijin social, ajutor la teme, socializare, timp liber, consiliere psihologică pentru traversarea perioadei de separare de părinți și comunicare cu părinții aflați în străinătate utilizând computerele puse la dispoziție prin proiect. Elevii sunt ajutați de 25 de voluntari implicați, dintre care 15 cadre didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 3 și zece elevi.
Potrivit Teresei Niculică, coordonator al proiectului la nivel județean, din partea „Salvați copiii”, „prin activități de grup dorim includerea copiilor într-un colectiv și dezvoltarea abilităților lor de relaționare cu ceilalți. Problemele resimțite de copii în lipsa părinților pot duce la comportamente deviante și de aceea oferim elevilor sprijin emoțional prin specialiștii din cadrul proiectului. Totodată, le asigurăm suport în efectuarea temelor, meditații la anumite materii și îi ajutăm să mențină legătura cu părinții aflați în străinătate”.
Aceasta a mai precizat că la începutul proiectului, o parte dintre elevi prezentau probleme de adaptare cum ar fi însingurare, egoism, emotivitate, sentimente de vinovăție sau scăderea performanțelor școlare, însă, pe parcursul lunilor ce au trecut, efectele benefice ale acestui proiect nu au întârziat să apară.
„Au fost copii care au terminat cu media 10 primul semestru școlar, deși la început nu voiau să relaționeze cu nimeni. Acum ei spun că aici sunt «ca o mare familie», se ajută reciproc la teme și ne mărturisesc în repetate rânduri și moduri încrederea, recunoștința și iubirea lor față de noi”, a mai completat Teresa Niculică.
Totodată, prof. Isabel Vintilă, voluntar în cadrul proiectului, a precizat că „am constatat o mai bună colaborare și comunicare cu acești elevi, lucru care se reflectă în rezultatele școlare ale acestora”.
„M-am depărtat de mama, dar m-am apropiat de sora mea, în grija căreia am rămas”
Pe perioada cât părinții sunt plecați peste hotare pentru a munci, copiii rămân de cele mai multe ori în grija unor membri ai familiei extinse, iar cele mai multe dintre nevoile resimțite de copii sunt într-o mică măsură suplinite de către aceștia.
Roxana are 13 ani și este elevă în clasa a VII-a. Atât mama, cât și tata, au trecut de granițele țării pentru a munci, iar minora se află în prezent în grija surorii sale de 20 de ani.
„Simt lipsa părinților, deși vorbim la telefon frecvent. De mama mi-e dor să vorbim ca de la mamă la fiică. Acest lucru se întâmplă din ce în ce mai rar pentru că ne-am depărtat, nu mă mai simt confortabil să-i spun orice, relația noastră s-a răcit. Cu cei de aici vorbesc orice, ne ajutăm la teme, ne punem în valoare talentele”, a povestit eleva.
De cealaltă parte, Miruna, elevă în clasa a VIII-a, spune că plecarea tatălui ei îi permite să facă mai multe lucruri „nebunești”, specifice adolescenței, lucruri pe care cel mai probabil tatăl său i le-ar restricționa.
„Dacă ar fi aici probabil ar avea multă grijă de mine, pentru că sunt o fire mai liberă de fel. Ar trebui să-l consult și să-i cer voie pentru a face ceva. Poate mi-ar interzice multe lucruri pe care îmi place să le fac”, declară Miruna.
2.000 de minori suceveni au ambii părinți plecați peste hotare
Cifrele furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului evidențiază dimensiunea acestui fenomen. În județ, părinți din peste 6.000 de familii au plecat să-și câștige pâinea peste hotare, lăsându-și copiii în grija rudelor de până la gradul IV, a unor vecini sau a unor cunoștințe. 2.000 dintre cei peste 9.000 de copiii rămași acasă au ambii părinți peste hotare.
Potrivit lui Carmen Posmagiu, psiholog în cadrul Școlii Nr. 3, „plecarea părinților are efecte negative asupra copiilor. Aceștia trăiesc sentimentul de vinovăție și abandon, iar în foarte multe cazuri, apar probleme legate de frecvența și îndeplinirea activităților școlare la copiii care au părinții plecați la muncă în străinătate”. Potrivit acesteia, pe lângă sprijinul și suportul acordat, comunicarea este o altă nevoie de bază resimțită de copii în lipsa părinților.
La nivel emoțional, aceștia se percep lipsiți de speranță, fără nici un fel de susținere și încurajare în orice activitate de participare, fără susținere în perioadele considerate a fi decisive pentru ei, retrași și cu tendințe de izolare, lipsiți de dorința de a comunica cu ceilalți.
Proiectul „Creștem împreună” nu ar fi putut fi demarat fără sprijinul Primăriei Municipiului Suceava, al Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, al Inspectoratului Școlar Județean Suceava și al Școlii Gimnaziale Nr. 3.
