Majoritatea tinerilor care au între 15 și 25 de ani nu au lucrat niciodată, dar vor ca la locul de muncă să fie bine remunerați și să aibă „șefi corecți”, în timp ce angajatorii așteaptă de la candidați să fie profesioniști și instruiți, rezultă din două cercetări realizate într-un proiect european.
Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului strategic „Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor și angajatorilor”, finanțat din Fondul Social European (FSE) în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa 4 – „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”.
Cercetarea cantitativă, intitulată „Percepții, comportamente și așteptări ale populației tinere (15-25 de ani) în căutarea unui loc de muncă”, a constat într-un sondaj de opinie la nivel național în rândurile tinerilor cu vârste între 15 și 25 de ani care caută un loc de muncă.
Din totalul populației investigate, aproape două treimi (65,2 la sută) sunt neocupați de cel mult șase luni, iar 32 la sută de peste șase luni.
Cei mai mulți respondenți provin din rândurile absolvenților, ultima lor ocupație fiind elev (34,8 la sută) sau student (12,4 la sută).
Majoritatea respondenților nu au mai lucrat (54,2 la sută), aproape un sfert au lucrat în sectorul „Servicii”, iar opt la sută în „Construcții”.
În privința consumului de media și de internet, majoritatea tinerilor intervievați au afirmat că sunt mari consumatori de televiziune, preferând emisiunile de divertisment și mai puțin programele informative, iar 52 la sută utilizează zilnic internetul, accesând rețele de socializare, jocuri dar și site-uri pentru găsirea unui loc de muncă.
„În ierarhia surselor de informare utilizate, realizată în funcție de frecvența utilizării, internetul se află pe primul loc, urmat de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă”, se arată în cercetare.
De asemenea, familia și grupurile de prieteni/cunoștințe par să influențeze mai mult decât cele mediatice decizia de angajare, aproape trei sferturi dintre respondenți (74,6 la sută) afirmând că informațiile de la cei apropiați îi influențează „foarte mult” și „destul de mult”.
Alți 41,2 la sută sunt influențați „mult” de informațiile de pe internet, 38,4 la sută de informațiile de la ANOFM, 26,6 la sută de informațiile din presa scrisă, iar 22,8 la sută sunt influențați „mult” de informațiile de la televizor.
Dintre persoanele intervievate, mai mult de jumătate afirmă că s-au adresat direct unui/unor angajator/i pentru obținerea unui loc de muncă, iar 48,6 la sută că nu au făcut acest lucru.
„Se observă că tinerii care s-au adresat direct unui angajator nu sunt chiar atât de numeroși (cam 5 din 10) și, evident, au făcut acest lucru fără să aibă succes, din moment ce se află în continuare în căutarea unui loc de muncă. Prin urmare, se poate aprecia că sprijinul instituțional este foarte necesar. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, după cum se va vedea, cei mai mulți dintre tinerii intervievați spun că până acum sprijinul principal a venit de la cei apropiați, iar 45 la sută din totalul tinerilor nu au apelat până acum la SPO”, se mai arată în cercetare.
Majoritatea motivelor invocate de respondenții care nu au apelat la serviciile ANOFM par să țină mai degrabă de persoanele în cauză: necunoașterea serviciilor (23,6 la sută), lipsa de interes (15,1 la sută), comoditatea (5,8 la sută) sau lipsa de timp (6,1 la sută).
Inițiatorii cercetării atrag însă atenția că o parte din motive vizează explicit instituția ca atare, printre motivele invocate de tineri fiind: lipsa de credibilitate, lipsa de atractivitate a ofertelor de locuri de muncă și deficiențele de funcționare.
Cercetarea a urmărit și identificarea așteptărilor tinerilor între 15 și 25 de ani față de un loc de muncă, ierarhia realizată după criteriul „foarte mult” scoțând în evidență importanța acordată corectitudinii șefilor („să am șefi corecți” – 60 la sută) și remunerației („să fiu bine plătit” – 58,8 la sută).
Din totalul tinerilor intervievați, 78,6 la sută susțin că nu au refuzat nicio ofertă de serviciu până acum restul afirmând că au refuzat cel puțin una.
„Refuzurile sunt mai numeroase în următoarele sub-categorii: tineri între 20 și 25 de ani, absolvenți de învățământ superior, foști angajați în sectorul «Servicii». Principalul motiv al refuzurilor este «salariul prea mic». Alte motive vizează, în ordine, condițiile grele / nesănătoase de muncă, programul de lucru nepotrivit / neconvenabil, distanța prea mare față de domiciliu sau neconcordanța cu nivelul de pregătire”, se mai arată în cercetare.
Cercetarea calitativă, „Percepții, atitudini și comportamente ale angajatorilor, în calitate de clienți ai SPO”, a fost efectuată pe bază de interviuri aprofundate. Studiul a fost realizat pe un lot de 50 angajatori – responsabili cu recrutarea forței de muncă din 50 mari companii din țară.
Cele mai utilizate mijloace în procesul de recrutare sunt anunțurile în presa locală, pe care aproape trei sferturi din angajatori spun că le publică frecvent, acestea fiind urmate de anunțurile postate la sediul agențiilor locale de ocupare, de anunțurile pe internet, de recomandările personale și de participările la târgurile de joburi.
Majoritatea angajatorilor spun că preferă să recruteze forță de muncă „prin mijloace proprii”, folosind propria bază de date, folosind internetul sau publicațiile tipărite.
Angajatorii intervievați au fost întrebați ce așteptări au de la tinerii care candidează pentru un loc de muncă în compania lor, majoritatea răspunsurilor vizând „tineri bine pregătiți / instruiți / competenți / buni profesioniști”, „activ, dinamic, implicat, cu inițiativă” sau „serios, responsabil”.
Referitor la notorietatea serviciilor SPO oferite angajatorilor, cele mai cunoscute sunt „Subvenționarea locurilor de muncă pentru absolvenți”, iar cele mai puțin cunoscute sunt „Subvenționarea locurilor de muncă pentru unici întreținători ai familiilor monoparentale”, „Finanțarea cursurilor de formare profesională pentru femeile care se întorc din concediul de îngrijire a copilului” și „Subvenționarea locurilor de muncă pentru tinerii proveniți din centrele de plasament”.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a lansat, miercuri, un proiect european de peste 10 milioane de lei care vizează creșterea gradului de ocupare în rândul tinerilor de la 15 la 25 de ani, dar și creșterea accesului la informații a angajatorilor.
Proiectul este implementat în parteneriat cu trei companii naționale, are o durată de 16 de luni și un buget total de 10.016.900 lei.
