„Cum poate muzica să-i redea mândria unei națiuni” este titlul unui articol, publicat joi, pe care cotidianul The Telegraph l-a dedicat Festivalului Internațional „George Enescu”, calificat de publicația britanică drept „unul dintre marile festivaluri de muzică din lume”.
Potrivit The Telegraph, Festivalul Enescu, ce a luat startul duminică, este de o opulență uimitoare, incluzând concerte ale unor orchestre precum Philarmonia și Royal Philarmonic Orchestra, din Marea Britanie, Maggio Musicale, din Italia, Filarmonica din Sankt Petersburg și Orchestra Regală Concertgebouw, din Olanda.
Printre soliștii de muzică de cameră se numără pianistul Leif Ove Andsnes, violoniștii Christian Tetzlaff și Sarah Chang, iar printre ansamblurile camerale figurează Les Musiciens du Louvre și Il Giardino Armonico, amintește cotidianul.
„Este genul de program la care te-ai aștepta de la unul din strălucitoarele festivaluri central-europene, precum cel de la Salzburg sau Lucerna. De fapt, această paradă a talentului muzical are loc la București (alături de unele evenimente-satelit în alte orașe românești)”, mai scrie The Telegraph, punând problema motivării finanțării acestui festival, de Ministerul Culturii, „într-o vreme în care bugetul pentru cultură, care nu este niciodată suficient, a ajuns și mai mic”.
Un prim răspuns dat de The Telegraph este faptul că evenimentele culturale atrag turiști care umplu „acele noi elegante hoteluri care au răsărit în București”. „Bucureștiul ar putea părea o destinație turistică improbabilă și este adevărat că, oriunde te-ai uita, vezi mohorâtele rămășițe ale epocii lui Ceaușescu: blocuri de apartamente în paragină, acele bulevarde largi, ostile și clădiri – sedii de instituții publice – uriașe, într-un stil monumental cvasi-egiptean, care le-a plăcut dictatorilor din toată lumea”, dar „între clădirile noi și străucitoare și blocurile comuniste în paragină, sunt mici biserici ortodoxe, parcuri liniștite și vechi străduțe fermecătoare (care sunt în prezent renovate cu grijă), care amintesc de perioada interbelică a Bucureștiului, cunoscut drept «Parisul estului»”, scrie The Telegraph.
Bugetul Festivalului Enescu, de 7 milioane de euro, atrage atenția cotidianul britanic, poate părea mic în comparație cu bugetul Festivalului de la Salzburg, dar este „o sumă uriașă pentru o țară care se zbate să treacă de la o economie controlată la una de piață”. Totodată, The Telegraph remarcă faptul că Ministerul Culturii are un procent din PIB mai mic decât în majoritatea țărilor Europei de Vest – 0,2% – și că din el trebuie să se achite și de „povara restaurării «patrimoniului cultural», adică a monumentelor și clădirilor istorice pe care fostul regim le-a neglijat”.
The Telegraph își exprimă din nou nedumerirea față de „protejarea” Festivalului Enescu, ajungând la concluzia că prestigiul și turismul cultural nu sunt singurele motive pentru care acest lucru se întâmplă.
Astfel, cotidianul atrage atenția că festivalul este unul „internațional” ce poartă numele lui George Enescu – „unul dintre cele mai mari genii care au trăit vreodată”, „comoara necunoscută a României” – al cărui talent a fost dublat de „o dorință arzătoare de a face cunoscut în lume prețiosul folclor românesc”.
Muzica lui Enescu ocupă un loc extins în festival, majoritatea concertelor includ măcar o lucrare a sa, fiind prezentată și monumentala sa operă „Oedipe”, o nouă producție a Operei Naționale (în coproducție cu Theatre du Capitole din Toulouse, n.r.), pusă în scenă de regizorul francez Nicolas Joel, mai notează The Telegraph.
Cotidianul britanic mai scrie că Enescu a fost de mult o personalitate culturală a României, dar acum este un simbol și mai puternic, din moment ce „țara se zbate să își găsească o nouă identitate”.
The Telegraph îl citează pe premierul Emil Boc, care, în introducerea la programul festivalului, spune: „Nimic nu poate servi mai bine bunului nume al unei țări decât aducerea geniilor noastre în panteonul artei universale”.
„A defini arta universală poate fi dificil, unii oameni chiar negându-i existența, dar, dacă aceasta există, muzica, în special muzica clasică, ar putea fi cea mai bună reprezentare a ei”, notează The Telegraph, apreciind că muzica clasică „trece peste barierele de limbă și istorie, care împovărează celelalte arte, și poate, totuși, să redea «un spirit al locului» la fel de bine ca celelalte”.
„Nu este de mirare că în multe țări care au fost izolate de restul lumii (mă gândesc la țările din Europa de Est și Africa de Sud), muzica s-a dovedit a fi o bună modalitate de a redescoperi cine suntem «noi» și, de asemenea, cum putem «noi» să vorbim lumii într-un limbaj pe care lumea să îl înțeleagă”, concluzionează reporterul The Telegraph.
Festivalul Enescu atrage din nou atenția presei internaționale, după ce, în septembrie 2007, în încheierea celei de-a XVIII-a ediții, a fost lăudat de cotidianul The Guardian, care a prezentat evenimentul românesc drept un concurent serios pentru Festivalul de la Salzburg. Totodată, în iunie, festivalul a fost inclus în lista celor șase evenimente de gen de top din această vară alcătuită de cotidianul britanic The Independent.
Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, aflat la cea de-a XIX-a ediție, se desfășoară între 30 august și 26 septembrie. Având un buget de 33 de milioane de lei, Festivalul „George Enescu” reunește 185 de artiști faimoși și formații muzicale prestigioase, ce vor pune în scenă la București, precum și în țară, spectacole memorabile.
