Tabăra de creație de la Păltinoasa, organizată din inițiativa meșterului cioplitor Toader Ignătescu, în intervalul 10-16 iulie a.c. sub egida Asociației Meșterilor Populari din zona Moldovei, s-a apropiat de final. Instalată în casa de vacanță și pe terenul familiei Ignătescu, teren situat la marginea perimetrului împădurit de la ieșirea din Păltinoasa spre Vîrfu Câmpului, lângă Pârâul Bucovăț (de fapt stâlpii ciopliți, spiralați, cu capiteluri reprezentând chipuri umane hazlii, care marchează la șosea poarta de intrare pe proprietatea Ignătescu, indică faptul că albia îngustă a pârâului, peste care se trece prudent pe un podeț de scânduri, se află pe teren privat) tabăra, care a reunit în jurul inițiatorului său un număr de 12 meșteri populari autentici (4 basarabeni, cioplitorii Ștefan Ciumașu, Vitalie Grumeza, Grigore Păstârnac și Victorin Negruș, membri ai Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova, doi ieșeni, artizanii Marcel Lutic și Ioan Laza, și cunoscuții meșterii populari autohtoni Nicolae Gherman din Fălticeni, încondeietoarea de ouă Elena Torac, din Brodina, cea care a reprezentat județul Suceava în delegația României care a participat la Caravana Internațională a Talentelor de la Toronto, în Canada, cusătoresele și brodezele Emanuela și Edvina Pavăl din Plopeni și „închistritoarele” de ouă din Vatra Moldoviței, mamă și fiică, Elisabeta și Veta Saghin), cărora li s-a alăturat, întru buna administrare și gospodărire a taberei, prof. Ilie Pîțu, care, sigur pe el că nu-i poate lua nimeni mingea de handbal din mână, a acceptat funcția de bucătar-șef, păstrând totodată cheile cămărilor cu bucate, dar și cu sticle de vin auriu. Inițiativa lui Toader Ignătescu, care se încăpățânează să-și continue proiectul început destul de timid anul trecut, este o dovadă că mediul privat este mult mai eficient în organizarea unor astfel de acțiuni. Târgurile de meșteri care se desfășoară pe raza județului sub oblăduirea instituțiilor publice n-au reușit până acum să aducă la aceeași acțiune 4 meșteri populari basarabeni. Toader Ignătescu, cioplitorul de măști și lighioane ciudate cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, și-a făcut și și-a consolidat relațiile cu meșterii basarabeni în tabăra de la Ivancea, din raionul Orhei, la care a fost invitat să participe anul trecut. Și iată că acum, cu sprijinul câtorva sponsori pe care, așa cum spune el, n-a trebuit să-i caute prea mult (e vorba de Liceul Particular nr. 1 Suceava, S.C. Ursa Mare, S.C. SEL S.R.L., S.C. Tonic Trans, Complexul Rulmentul Suceava și Tipografia Celestin) proiectul lui a devenit viabil și s-a împlinit. Casa lui Toader Ignătescu poate asigura oricând condiții optime pentru o asemenea tabără. De fapt dorința lui este să transforme casa și terenul aferent (unde se configurează deja un parc în care piesele mari cioplite în lemn se încadrează în ambient) într-un veritabil muzeu al creației populare. Colecția lui personală de obiecte de gospodărie realizate în industria casnică țărănească, precum și diverse piese de artă populară, cu precădere confecționate din lemn, colecție care se îmbogățește permanent, are pe de o parte calitatea de a cuprinde piese selectate cu grijă, iar pe de alta de a demonstra că mediul privat se îngrijește să adune și să păstreze (atenție, nu într-un mod egoist, ci într-o colecție cu deschidere fără taxă la public) valori ale creației populare autentice. Și mai are o calitate inițiativa lui Toader Ignătescu: adună meșteri care nu participă după punctaje subiective făcute pe liste, meșteri populari autentici, nu „chiciuriști”, care vin din prietenie și din plăcere, fără scopuri comerciale, spre a-și da măsura adevăratului meșteșug pe care îl practică.
