Căldură și nu prea, apă caldă doar ca la o ploaie de vară – acestea sunt nemulțumirile sesizate de sute de familii din municipiul Suceava, din cartierul ANL Burdujeni, care, de când temperaturile au scăzut, trebuie să țină calorifere electrice pornite sau aragazurile aprinse, pentru a beneficia de căldură suficientă pentru a le asigura un anumit grad de confort, dar și pentru a-i proteja de probleme precum igrasia sau boli respiratorii.
„Am făcut pneumonie de la frigul din casă și de la spălat cu apa rece care curge de la robinetul de apă caldă”, spune Mihaela Moțoc, una dintre locatarele unui bloc ANL de la Gară, în care igrasia s-a instalat deja în mai multe apartamente și începe să devină omniprezentă.
Caloriferele din locuință sunt călduțe, dar nu au cum face față temperaturilor scăzute înregistrate în ultima perioadă, încât, pentru a nu sta în frig, un calorifer electric stă pornit zi și noapte în camera de dormit.
Din cauză că apa caldă ajunge foarte greu, trebuie să o lase să curgă minute în șir pentru a avea o temperatură apropiată de cea a corpului uman. Tocmai de aceea, de multe ori preferă să încălzească apă pe aragaz, mai ales că așa face și cald în casă.
Aceeași măsură este luată și de alți vecini a căror răbdare este pusă la încercare atunci când vor să facă baie.
Problema locuitorilor celor 21 de blocuri din cartierul ANL de la Gară pornește de la punctul termic care le deservește, unde, ieri, căldura pleca spre branșamente la 42 de grade Celsius, iar apa caldă la doar 32 de grade Celsius. Asta deoarece energia termică pompată spre punctul termic le venea la doar 65 de grade Celsius, de la sursă, iar din aceasta trebuie să asigure atât căldură cât și apă caldă sutelor de familii din acea zonă.
„Am doar 17 grade în locuință. Să vină să stea aici cei care ne asigură aceste servicii. Pentru ce plătim la primărie chirii de aproape 300 de lei, la care ni se adaugă utilitățile, dacă nu avem asigurate condiții decente de trai?”, spune o altă locatară a cartierului de locuințe ANL, care, depășind vârsta de 35 de ani, nu mai beneficiază de chirie subvenționată, ci la preț întreg.
În altă locuință, termometrul indică 20 de grade Celsius, dar după ce locatarii au lăsat aragazul pornit ore în șir, în seara dinainte, pentru a nu sta în frig peste noapte.
„Pereții sunt reci, nu există izolație termică, de la subsol vine frig, de asta am pus covoare peste tot, că altfel nu poți sta cu picioarele pe pardoseală de rece ce este, iar geamurile lăcrimează mereu”, declară și Geanina Ojică, ce spune că la apa caldă nici nu mai are curajul să deschidă robinetul, că vine rece ca gheața.
Blocuri neizolate termic, cu tencuială căzută și un sistem termic posibil subdimensionat
Problema locatarilor acestui cartier, în care majoritare sunt locuințele ANL, cărora li se adaugă și locuințe sociale, dar și de necesitate, ține de mai mulți factori.
Pe de o parte, punctul lor termic este la capăt de coloană, încât parametrii cu care ajunge agentul termic în zonă sunt mereu mai mici decât în alte zone din Burdujeni.
În același timp, respectivul punct termic, realizat în 2003, a fost făcut pentru a deservi 16 blocuri, câte existau atunci acolo, de la o centrală de cartier, pe gaz metan. Ulterior, din cauza costurilor mari reclamate de locatari, s-a decis racordarea cartierului la sistemul centralizat de termoficare al orașului. Între timp, numărul blocurilor racordate la acest punct termic a ajuns la 21, iar numărul beneficiarilor de servicii de termoficare a crescut și prin crearea de noi locuințe, prin mansardarea blocurilor existente, încât există posibilitatea ca sistemul de acolo să fie subdimensionat față de necesitățile reale ale zonei respective.
Nu în ultimul rând, un aspect foarte important îl reprezintă lipsa izolării termice a acestor clădiri de locuințe (15 din cele 21 nu au termosistem), o parte dintre ele fiind făcute din plăci de beton, iar restul din BCA, peste care s-a aplicat direct un strat subțire de tencuială.
Anveloparea termică a acestor blocuri, a căror tencuială a început să cadă în mai multe locuri, ar asigura un confort termic sporit locatarilor și ar rezolva parțial problemele cu care se confruntă aceștia în prezent.
„Oamenii sunt foarte nemulțumiți și spun că nu vor să mai achite facturile la utilități, pentru că nu beneficiază de parametrii prevăzuți în contract”, spune președintele Asociației 36, Nicușor Șargan, care este în aceeași situație, fiind nevoit să se încălzească cu două calorifere electrice, mai ales că problemele sale cardiace nu îi permit să stea în frig.
Audit al întregului sistem de termoficare din oraș
Reprezentanții noului operator de termoficare al Sucevei, Thermonet, le dau dreptate celor de la ANL-uri, că parametrii de furnizare a căldurii și apei calde nu sunt cei care ar trebui să fie pentru a le asigura confortul necesar, motiv pentru care caută o soluție la aceste probleme.
„Avem demarat deja un audit al întregului sistem de termoficare din Suceava, pentru a avea o viziune completă a punctelor nevralgice din oraș, să identificăm soluțiile necesare și să găsim cât mai rapid o rezolvare a problemelor”, a spus Mugur Corlățean, directorul Thermonet.
Problemele de termoficare a celor de la ANL-uri au fost accentuate atât de deficiențele clădirilor în care locuiesc și de eventualele probleme de sistem din acea zonă, cât și de consumurile mari înregistrate în întregul oraș în aceste zile, când temperaturile exterioare au scăzut chiar până la –24 de grade Celsius, ceea ce a determinat producătorul de energie termică, Bioenergy, să pornească și un cazan de producere a energiei termice pe gaz metan pentru a suplini necesitățile din sistem.
