Seceta care se resimte în județul Suceava de luni de zile a atins cote alarmante. Specialiștii din domeniu nu își mai aduc aminte de o perioadă atât de lungă de lipsă aproape totală de precipitații și spun că pentru a se reface deficitul crunt de umiditate este nevoie de mari cantități de zăpadă. În unele cazuri, cotele râurilor sunt aproape de debitele minime istorice, iar unele fântâni au secat. Lipsa de apă este însă cea mai vizibilă în agricultură.
Ultimele căderi importante de precipitații au fost tocmai în luna august a anului trecut, după care au mai fost ploi, însă reduse cantitativ, în septembrie. Lipsa ploilor de toamnă, cumulată cu lipsa zăpezii, iarna, cel puțin până acum, a dus la situația limită din prezent.
Măsurătorile hidrologilor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava arată că în multe zone din județ pânza freatică a scăzut chiar și cu un metru și jumătate, cu precădere în partea de est a județului. La stațiile hidrometrice unde se fac măsurători debitele se apropie de minimele istorice. De exemplu, pe râul Siret, debitul din 12 ianuarie a fost de 2,07 metri cubi pe secundă, în condițiile în care minima istorică este de 1,66 metri cubi pe secundă.
Un alt exemplu, pe râul Suceava, la punctul de măsurare de la Brodina, debitul este de 0,500 metri cubi pe secundă, în timp ce minima istorică, tocmai din 1967, este de 0,470 metri cubi pe secundă.
Culturile de toamnă, însămânțate doar pe o treime din suprafețe
Situația însămânțărilor de toamnă și a lucrărilor de arătură, foarte slabă, spune totul despre cât de mult ne afectează seceta.
Inginerul agronom Vasile Tofan, specialist din cadrul Direcției Agricole Suceava, a declarat: „Suprafața programată pentru a fi însămânțată era între 22 și 24 de mii de hectare, însă anul acesta cu eforturi s-au semănat grâu, secară și triticale pe 8.707 hectare”.
Însămânțările s-au făcut cu mari eforturi și foarte târziu, abia prin luna noiembrie, în condițiile în care din cauza secetei s-a arat foarte greu.
Cerealele nu au răsărit în proporție mulțumitoare
Din cauza secetei, până în prezent doar aproximativ 24% din cerealele cultivate au răsărit complet, în timp ce pe aproape jumătate din terenuri se înregistrează doar o răsărire parțială. Pe restul suprafețelor, cerealele nu au răsărit încă deloc.
Agronomul Vasile Tofan spune că nu a mai întâlnit o asemenea secetă, în toată cariera sa.
„Eu, care am 35 de ani de agronomie și care am făcut, în majoritatea timpului, efectiv câmp, nu am întâlnit nici o toamnă așa de secetoasă, în așa hal încât să nu putem semăna culturile de toamnă”, a mărturisit Tofan.
„Se ară foarte greu, rupem utilajele….”
Micii cultivatori sunt cei mai afectați, mulți renunțând să-și mai are terenurile în toamnă, în timp ce fermierii mari, care lucrează sute de hectare, fac eforturi să combată seceta și să lucreze în continuare.
Gheorghe Abogătoaie, un fermier care lucrează în jur de 700 de hectare de teren în Plopeni-Salcea, ne-a declarat: „Se ară foarte greu, rupem utilajele…. Eu am arat în proporție de 99% suprafața de 700 de hectare, dar sunt fermieri care nu au arat. Aici, în Plopeni, jumătate, minimum 40%, nu a arat”.
Cum pământul este bocnă, lucrările de arătură au fost greu de executat, au necesitat mai mult combustibil și implicit au fost mai scumpe. Așa se face că mulți au renunțat la agricultură, cel puțin până când va trece seceta.
Secetă înseamnă prețuri mai mari la produse agricole
Gheorghe Abogătoaie este totuși optimist. Speră că va ninge consistent și se va așterne un strat gros de zăpadă. Acesta ar asigura ceva umiditate, dar mai ales ar proteja grâul răsărit de ger.
În toamnă, Abogătoaie a însămânțat în jur de 80 de hectare de teren cu grâu, 30 cu orzoaică și 40 de hectare cu secară.
Seceta se va simți și în buzunarul cumpărătorului de produse agricole. De altfel, deja se simte.
„Am dat kilogramul de grâu cu 0,80 de lei, iar acum prețul a crescut la 1,20 de lei. La cartof nu se simte, pentru că s-au făcut mulți anul trecut”, a explicat fermierul.
Creșterile de preț nu sunt încă foarte vizibile din cauza faptului că anul trecut a fost, per ansamblu, unul cu producții bune, însă pe termen lung seceta de acum se va resimți probabil puternic.
Din cauza secetei, fântânile sunt și ele pe „avarie”.
Mihai Gâză, un localnic din Plopeni, ne-a declarat: „Din septembrie nu a mai plouat deloc. La Botoșani au secat deja fântânile, și la mine am dat drumul la lanț de tot, abia dacă mai am jumătate de metru de apă în fântână”.
Oamenii sunt totuși oarecum optimiști și speră că ninsorile ce vor cădea de acum încolo și mai spre primăvară ploile vor readuce solul la un nivel de umiditate bun, care va permite măcar o campanie de primăvară reușită.
