Impresionantă manifestare culturală a fost și la cea de-a doua lansare a revistei „ZBOR”, editată de inimoșii oameni de cultură ai Cenaclului „Nicolae Labiș” Fălticeni, eveniment ce s-a desfășurat duminică, 16 martie 2025, la Centrul cultural „Grigore Vasiliu Birlic” din localitate.
Sub coordonarea profesorului Constantin Bulboacă – președintele Cenaclului – manifestarea a debutat cu un moment de reculegere în memoria scriitoarei Mioara Gafencu, cetățean de onoare al urbei Fălticenilor, fost cadru didactic la prestigiosul liceu „Nicu Gane”, și a scriitorului ec. Ioan Mugurel Sasu, fost președinte al Cenaclului literar „Nectarie” din localitatea Vama – redactor-șef al revistei „Surâsul Bucovinei” – personalități marcante ale culturii sucevene, plecate într-o lume mai bună la sfârșitul anului trecut și, respectiv, la începutul acestui an.
Pentru un nou început, însă, viceprimarul Fălticenilor, Constantin Bulaicon, emisar al edilului-șef, Cătălin Gheorghe Coman, impresionat de numerosul public prezent în aulă și de calitatea acestuia, ne-a urat bun venit și s-a arătat încântat cu asupra de măsură de buna și fructuoasa colaborare pe care Primăria o are cu Cenaclul literar „Nicolae Labiș”, cu cei care „își aduc contribuția la păstrarea atmosferei culturale, […] mențin vie spiritualitatea neamului”.
În continuare, prof. Dan Nicolae Popescu, cadru didactic la Colegiul „Vasile Lovinescu” din Fălticeni și redactor-șef al publicației „Zbor”, ne-a prezentat revista, modul cum a structurat-o după genurile de scrieri, cu scurte referiri la autorii ale căror lucrări au fost selectate, neuitându-i nicicum pe cei din „teritoriile românești înstrăinate – Bucovina istorică, Herța, Basarabia…”
Ca moderator al activității culturale desfășurate, prof. Constantin Bulboacă, înainte de a invita la microfon și de a prezenta următorul invitat, a amintit de cuvintele savantului Nicolae Iorga, în scrierile căruia cu privire la istoria zbuciumată a neamului românesc găsim consemnări cu privire la faptul că „deși am fost învinși de multe ori, le-am întins dușmanilor o armă redutabilă: limba, credința, tradițiile românești”, stâlpi ai existenței noastre pe care vrăjmașii nu i-au mai putut pune la pământ. Iar aceasta n-a fost decât preambulul următoarei intervenții a surorilor Hristina și Maria Chifan, eleve la școala gimnazială din Rădășeni, care, asistate de mama lor, Alexandra Chifan, au recitat în duet poezia „Limba noastră”, scrisă de poetul basarabean Alexei Mateevici.
Scriitoarea și jurnalista Maria Toacă, din Cernăuți, și-a început discursul cu versuri din poezia „Arsura”, scrisă de Adrian Popescu: „Odată am știut să zbor… Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte”, prezentând mai apoi ultimele numere al revistelor de limbă română ce apar în Regiunea Cernăuți – Ucraina, „Glasul Bucovinei” și „Mesager Bucovinean”, precum și volume de poezie și proză din colecția „Scriitori bucovineni” aparținând poeților Vasile Tărâțeanu și Ilie T. Zegrea, cu o ultimă referire și la cartea dumneaei „Cântă cucu-n Cernăuți”, scrisă pornind de la „cântecul care ne îmbogățește”. Inimoasa româncă a făcut mai apoi referiri la poezia lui Nicolae Labiș, tradusă în ucraineană de Tamara Severniuk, „o prietenă a românilor din Nordul Bucovinei, care în momente grele ne-a luat apărarea”.
Invitată imediat la microfon după prezentarea făcută de Maria Toacă, cantautoarea Carolina Jitaru a recitat în limba ucraineană prima și ultima strofă a poeziei „Moartea căprioarei”, ca mai apoi să ne încânte cu vocea ei de aur, interpretând două melodii din repertoriul personal, intitulate „Duminică de floare” și „În limba dorului sfânt”, compuse pe versurile poetului Arcadie Suceveanu și, respectiv, ale poetului și jurnalistului Vitalie Zâgrea.
Parafrazându-l iarăși pe Iorga cu dictonul „România este singura țară înconjurată de români”, prof. Constantin Bulboacă, cu referiri concrete la oameni de cultură din Republica Moldova, amintindu-i aici pe Ana Onica, președintele Cenaclului „Vocea generațiilor” din Chișinău, și pe pictorul de biserici Leonid Popescu, a invitat-o la microfon pe tânăra poetă basarabeancă Ilinca Sobiețchi, studentă în Iași, care a recitat poeziile „Cum ar fi” și „Frunză” publicate în cel de-al doilea număr al revistei „Zbor”. Și, tot cu poezii publicate în recentul număr al revistei, a intervenit în recital redactorul-șef Dan Nicolae Popescu, cu poeziile scrise de dânsul, „Pas de deux” și „Zarzări”.
A urmat un frumos moment folcloric, adus de Grupul vocal de la Clubul copiilor din Fălticeni, coordonați de scriitoarea și interpreta de muzică populară Lenuța Rusu, ce au interpretat melodiile populare din repertoriul național „Du-te dor în Valea Seacă” și „Fecioru’ care-i fecior”. Scriitorul Andrei Breabăn, în cuvântul său, a făcut mai apoi referiri la romanele istorice pe care le-a scris și publicat în ciclul Epopeii Ștefaniene. Eleva Adela Șulea ne-a recitat – cu talent de mare actor – poeziile „Rugăciunea unui dac” de Mihai Eminescu și „Noduri”, compoziție proprie. Vasile Aioanei a citit pasaje din noua lui carte cu titlul „Povestiri din Bucovina”, ieșită de curând de sub tipar, și care urmează să fie lansată în luna aprilie a.c. la Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc, iar poeta Gabriela Braha Strugaru a recitat din compoziție proprie, poezia „Zădărnicirea timpului”.
„Trebuie să înțelegem tânăra generație și să admitem că și dânșii iubesc cititul… cea mai plăcută zăbavă”, a mai spus prof. Constantin Bulboacă, invitând-o pe scenă pe Ioana-Gabriela Busuioc, elevă de la Colegiul „Nicu Gane” și membră a Cenaclului „Nicolae Labiș”, care a interpretat la pian melodiile „Sonata lunii” de Ludwig van Beethoven și „Tango to Evora” compusă de muziciana Lorena McKennitt, după care talentata elevă a recitat poeziile compoziție proprie „Așteaptă curcubeul” și „Iubirea învinge orice baladă” publicate în revistă. Tânărul muzician Andrei Purdilă, elev la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava, a interpretat mai apoi, la pian, două melodii din repertoriul lui Frederich Chopen, iar alte câteva frumoase melodii din repertoriul internațional a interpretat, tot la pian, Amos Brădățeanu, elev la Colegiul Național „Nicu Gane”, și care, la sfârșit, a recitat poezia compoziție proprie „Mamei I”. Tot cu melodii din repertoriul internațional cântate la pian ne-a încântat și Dana Anton, profesor la Colegiul Național „Nicu Gane”, recitând la final poeziile „Eu nu forțez” și „Plăți în avans”, pe care le-a scris și publicat în noul număr al revistei „Zbor”.
„Dincolo de rutină există creativitate, dincolo de alb și de negru există și alte culori”, ne-a spus sugestiv, în cuvântul său, scriitoarea Paula Drăgușanu, cunoscută cititorilor îndeosebi după pseudonimul literar „Ciocolata cu piper”, în referire la proza sa și apetența pentru scris, încântându-ne cu pasaje din proza scurtă ce i-a fost publicată în revistă. „Aranjatul cuvintelor potrivite este cel mai iscusit meșteșug”, a mai spus poeta Floarea (Firicel) Popescu, care ne-a recitat o poezie „pitorească” intitulată „Despre hoți”, iar prozatoarea Elena Ionescu (Brădățel) ne-a vorbit despre monografia localității sale Brădățel, scrisă de Nicolae Gane, și a deplâns trecerea în lumea umbrelor a tinerei poete Lenuța Păduraru, din compoziția căreia a recitat poezia „Fata cu flori în păr”.
Un moment artistic deosebit a intervenit în finalul manifestării, când îndrăgita poetă și prozatoare Maria Crețu a recitat – acompaniată la flaut de soțul său, Puiu Crețu – poezia compoziție proprie „De vorbă cu Labiș”, spunându-ne și cât de mult l-a apreciat pe tânărul poet marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu.
Cuvântul de încheiere i-a aparținut tot profesorului Constantin Bulboacă, care, de această dată, l-a avut alături pe gl mr (r) Ion Burlui, președintele Filialei Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și vicepreședinte al Asociației Rezerviștilor MAI „Ștefăniță Vodă” din Suceava, cel care, impresionat fiind de toată manifestarea culturală (îndeosebi de interpretările elevilor la pian și recitările lor de poezie) la care i-a fost dat să asiste ca invitat de onoare, tributar și al amintirilor din copilăria dânsului de la Mălini, a avut cuvinte de sinceră apreciere cu privire la activitatea Cenaclului, a membrilor săi și a tuturor colaboratorilor revistei „Zbor”. În treacăt, a amintit de vremurile tulburi pe care le trăim, afirmând cu hotărâre că „militarii sunt cei dintâi care-și doresc pacea, fiind pe deplin conștienți de ororile unui război […], și cei dintâi ce respectă valorile inalienabile ale poporului român: limba, credința, tradițiile”.
Vasile Aioanei
