„Stejarul din Cajvana”

„Petrecere poporală în Dărmănești”
„Corul Plugarilor din comuna Dărmănești, județul Suceava, aranjează o mare petrecere poporală în ziua de 29 Iunie a.c. (de Sf. Petru și Pavel), cu următorul program: o piesă de teatru, recitări de poezii, concert (cor bărbați) și dans.
La ora 2 d.m. horă pe imașul cultural în mijlocul satului, între răchitele de lângă râul Dărmănișteanca, iar seara, dela ora 9, executarea programului de mai sus în sălile cabinetului de lectură. Venitul curat este menit pentru procurarea unui aparat de radio pentru săteni. Muzică excelentă, bufet bine asortat, intrarea benevolă. Toți iubitorii de artă și sprijinitorii unor astfel de acțiuni sunt rugați să participe în număr cât mai mare”.
“Glasul Bucovinei”, Anul XIII, nr. 3258, 28 Iunie 1930.
„Stejarul din Cajvana”
„E în Cajvana, pe marginea unei ulițe, un stejar. Un stejar cu frunzele ca niște palme mari și crengile întinse ocrotitor. În fiecare primăvară crengile lui scot muguri noi, înverzesc. Și, mai în fiecare zi, sub stejar se joacă o mulțime de copii. Stejarul e bătrîn, are 600 de inele în trunchiul său masiv. Și, asemănîndu-l cu un bunic, stejarul ăși ocrotește nepoții, copiii satului, care se joacă sub coroana lui bogată. Vreme de 600 de ani, generații întregi de copii s-au perindat jucîndu-se sub crengile lui. Înainte cu cîteva decenii, bucuria copiilor se reducea la atît: la joaca sub stejarul de pe marginea uliței. Cînd părinții lor erau în cîmp și munceau pămîntul moșierilor, ei se jucau în praful uliței. Și așa, fără să primească educație, copiii creșteau. Mîncau ce apucau și cînd aveau. De învățat, nici vorbă. În sat nu exista școală. Mamele plîngeau în ascuns soarta copiilor. Astăzi, mai în deal, aproape de stejar, există o grădiniță”.
„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5144, Suceava, Vineri 26 iunie 1964.