Noul statut al PDL adoptat de Consiliul Național de Coordonare de vineri prevede că primii patru semnatari din grupul de promovare a moțiunii câștigătoare a șefiei partidului devin automat prim-vicepreședinți, în timp ce al cincilea semnatar al grupului este numit secretar general.
La capitolul alegerii președintelui, se menține sistemul moțiunii câștigătoare.
Astfel, liderul moțiunii care obține majoritatea voturilor valabil exprimate în Convenția Națională este declarat președinte al PDL, iar primii patru semnatari din grupul de promovare a moțiunii câștigătoare devin prim-vicepreședinți.
Al cincilea semnatar al moțiunii devine secretar general al PDL, iar ceilalți 30 de semnatari devin membri ai Consiliului Național de Coordonare.
Componența Biroului Permanent Național al partidului este următoarea: președintele partidului, 4 prim-vicepreședinți, secretarul general, 15 vicepreședinți, 3 secretari generali adjuncți aleși pe regiuni istorice, 14 secretari executivi, din care 8 președinți ai comisiilor naționale de specialitate și șase aleși, liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, președinții la nivel național ai organizațiilor interne.
La reuniunile conducerii partidului participă și președinții celor două comisii naționale și miniștrii în exercițiu precum și, în calitate de invitat, președintele Consiliului Seniorilor.
Alegerea BPN se face în CNC, în prima ședință după Convenția Națională în care s-a ales președintele partidului, în ordine, lăsând posibilitatea ca un membru să poată candida la toate funcțiile care se aleg în acest for: vicepreședinții, secretarii generali adjuncți, secretarii executivi, trezorierul.
Votul este secret și în succesiune.
Comisia de statut, etică și litigii se poate autosesiza în legătură cu neconcordanța dintre decizii și hotărâri ale organismelor de conducere, în legătură cu drepturile membrilor PDL, recunoscute prin statut, sau cu privire la încălcarea criteriilor privind cariera politică.
Comisia națională de revizie și control prezintă, de două ori pe an, în ședință publică, situația financiară a partidului, pentru transparență.
La capitolul carieră, orice militant poate candida pentru orice post, în funcție de competențe și corespunzător cu funcția respectivă.
Potrivit noului statut al PDL, la principiile generale de organizare se introduc două niveluri noi, nivelul secției de votare și cel de colegiu electoral, între nivelul local și cel județean.
O persoană poate fi membru al PDL dacă este apreciat și cunoscut drept un cetățean onest, cu bună reputație, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor partidului, nu a fost condamnat penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția cazului în care a fost reabilitat, nu i s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă calitatea de colaborator al Securității.
Adeziunile intră în analiza organizației locale și pot fi depuse și electronic, potrivit regulamentului de organizare teritorială.
La capitolul drepturi ale membrilor PDL, noul statut prevede că aceștia au dreptul să exprime liber opinii în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin principiilor politice ale partidului asumate prin statut și programului politic, precum și deciziilor forurilor de conducere ale partidului.
La capitolul sancțiuni, pentru claritate, noul statut prevede suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcțiile deținute.
Astfel, în cazul arestării preventive, suspendarea se aplică automat, iar Biroul Permanent Național ia act de această suspendare în prima ședință.
Prin noul statut PDL se înființează o nouă structură, cea de colegiu electoral. Astfel, pe teritoriul fiecărui colegiu electoral pentru Senat sau Camera Deputaților se constituie o astfel de organizație de colegiu, care este condusă de Consililul de Coordonare, ce se întrunește trimestrial, și de Biroul Permanent de Colegiu.
Președinții Biroului Permanent de Colegiu sunt validați de BPN, la propunerea BPJ, putând fi numit deputatul sau senatorul ales în acest colegiu, un deputat european, dacă face parte din organizația județeană respectivă, în colegiile în care nu au fost aleși parlamentari PDL, un membru din organizația județeană, în care se află colegiul.
Și la nivelul diasporei se fomează câte o organizație a partidului în colegii.
O altă modificare la statutul PDL se referă la fuziunea dintre Organizația de Tineret și cea de Studenți, care devine, astfel, Organizația de Tineret și Studenți a PDL. Pe lângă aceasta mai figurează Organizația de Femei, Organizația Pensionarilor și Vârstei a Treia, Organizația Oamenilor de Afaceri.
Ca și structuri se păstrează grupul parlamentarilor partidului, precum și Guvernul alternativ al PDL.
Comisiile de specialitate devin prin noul statut un organism important al partidului, fiind formate din membri de partid și specialiști în diferite domenii și se organizează la toate nivelurile, de la local la național.
Președinții acestor comisii devin membri ca secretari în BPJ, iar cei din comisia națională secretari executivi în Biroul Permanent Național, domeniile pe care le reprezintă fiind administrație, ordine publică, siguranță națională, dezvoltare europeană și regională, sănătate, educație, cercetare, cultură, sport și culte, muncă, protecție socială, agricultură și dezvoltare rurală, economie, finanțe și mediu de afaceri, politică externă, justiție și drepturi cetățenești, infrastructură, energie și mediu.
Se înființează un nou organism, Consiliul Seniorilor, cu membri ai partidului care au împlinit vârsta de 65 de ani și au avut o activitate politică meritorie în cadrul partidului. Acest for are rol consultativ pe lângă organizația la care este constituit.
