Statul român, obligat să-i dea peste 18.000 de euro autorului atentatului de la „Jean Monnet”



Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român, ieri, la plata a peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri, lui Dragoș Ciupercescu, autorul atentatului de la Liceul „Jean Monnet”, din 2002, din cauza regimului dur de detenție.
Dragoș Ciupercescu (39 de ani), din Giurgiu, a invocat în fața CEDO încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece a fost încadrat în categoria deținuților periculoși și a suportat un tratament dur din cauza acestei categorisiri, precum și pentru că a fost închis în condiții inumane în Penitenciarul Jilava.
Statul român trebuie să-i plătească lui Ciupercescu peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri morale și materiale, precum și cheltuieli de proces. Decizia va deveni definitivă în condițiile articolului 44, alineatul 2 din Convenție.
Ciupercescu a arătat în sesizarea făcută la CEDO că, în noiembrie 2003, a fost transferat la secția de deținuți periculoși din Penitenciarul Jilava, unde a stat cu 19 persoane într-o celulă cu nouă paturi. El s-a mai plâns că era supus la percheziții corporale totale o dată pe săptămână și la percheziții corporale parțiale, la intrarea și la ieșirea din celulă.
De asemenea, Ciupercescu a mai reclamat în sesizare că timpul de vizită era foarte scurt, iar plimbările în aer liber durau o jumătate de oră pe zi, în spații special amenajate.
În iulie 2004, estimând că regimul său de detenție nu poate fi justificat în mod legal, Ciupercescu a cerut Tribunalului București să fie transferat de la secția deținuților periculoși. Instanța a admis acțiunea bărbatului și a cerut ca acesta să fie transferat la secția de arest preventiv, însă Parchetul Trribunalului București a făcut recurs.
Respingând acțiunea procurorilor Parchetului Capitalei, magistrații bucureșteni au decis ca acesta să fie transferat la Penitenciarul Rahova, la secția arest preventiv. Conducerea unității de detenție a decis însă să-l mute pe Ciupercescu tot la secția deținuților periculoși.
În iunie 2005, Dragoș Ciupercescu a dat în judecată Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru despăgubiri, însă instanța a respins acțiunea, iar reclamantul nu a formulat recurs. El a depus o nouă acțiune în acest sens, în 2006, însă Tribunalul București a decis, în 2007, printr-o hotărâre definitivă, respingerea acțiunii împotriva ANP.
În 8 martie 2005, Dragoș Ciupercescu a fost condamnat la 11 ani de închisoare de către Tribunalul București, iar două luni mai târziu instanța Curții de Apel i-a majorat pedeapsa la 19 ani de detenție.
În 6 septembrie 2005, instanța supremă a retrimis dosarul lui Ciupercescu la Curtea de Apel București, pentru ca acesta să fie judecat și pentru fapte de terorism. Apoi, în februarie 2006, Curtea de Apel București a hotărât reducerea pedepsei la 15 ani, însă părțile au făcut recurs, iar dosarul a ajuns din nou la instanța supremă.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de retrimitere a dosarului la Curtea de Apel București, pentru rejudecare, întrucât fusese încălcat dreptul la apărare al acuzatului. După o altă condamnare contestată de Ciupercescu, dosarul a ajuns din nou la instanța supremă.
În februarie 2007, Dragoș Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de detenție de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința fiind definitivă.
Tribunalul București a respins, apoi, în august 2008, ca inadmisibilă cererea lui Dragoș Ciupercescu de revizuire a sentinței prin care a fost condamnat definitiv de către instanța supremă la 18 ani de închisoare pentru acte de terorism. Ciupercescu a formulat și o contestație în anulare, însă și aceasta a fost respinsă de instanța supremă la jumătatea lunii mai.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu a furat, din depozitul de muniții al UM 01348 din București, șapte grenade de mână defensive tip F 1, zece focoase destinate acestui tip de muniție și 144 de cartușe calibrul 7,65.
În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața Liceului „Jean Monnet” din capitală una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi și degradând unele bunuri. În 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee frecventată din Parcul Cișmigiu, magistrații militari arătând atunci că, în ambele cazuri, acesta a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniției respective.
Ciupercescu a fost angajat, în perioada 6 ianuarie 1997 – 1 martie 1999, pe baza unui contract, ca militar în cadrul unei unități aparținând Ministerului Apărării, cu gradul de caporal, fiind concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuțiilor de serviciu.