Sindicatele au cerut ca salariul minim pe economie să crească din 2010 la 750 de lei, pentru a fi respectat acordul semnat anul trecut cu Guvernul, dar consideră „mai mult decât rezonabilă” și valoarea de 705 lei propusă de ministrul Finanțelor, Gheorghe Pogea.
Reprezentanții Guvernului, cei ai sindicatelor și ai patronatelor continuă, joi, la Ministerul Finanțelor, discuțiile despre proiectul de lege privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.
La discuțiile de joi cu reprezentanții sindicatelor și organizațiilor patronale participă miniștrii Finanțelor și Muncii, Gheorghe Pogea și Marian Sârbu, precum și un reprezentant de la Ministerul Sănătății.
Salariul minim brut pe economie, elementul de referință luat în calcul în legea de salarizare unitară în sectorul bugetar, va crește de la 600 lei, în prezent, la 705 lei anul viitor și va continua tendința ascendentă până în 2015, termenul de aplicare a legii, când ar urma să ajungă la 1.100 lei.
Salariul minim brut va urca la 764 lei (în 2011), la 845 lei (în 2012) și la 934 lei (în 2013), pentru ca în anul 2014 să ajungă la 1.016 lei.
În 2015, termen luat în calcul de Guvern pentru finalizarea aplicării legii, salariul minim ar urma să ajungă la 1.100 lei, conform datelor prezentate, marți, sindicatelor de către reprezentanții Guvernului.
Cele mai mari majorări sunt astfel prevăzute pentru anii 2012 și 2013, respectiv 10,7% și 10,5% raportat la anul anterior.
În toamna anului trecut, reprezentanții Guvernului, cei ai sindicatelor și ai patronatelor au semnat un acord conform căruia salariul minim pe economie va reprezenta, până în 2014, echivalentul a 50% din valoarea salariului mediu pe economie.
Astfel, salariul minim va reprezenta 37% din salariul mediu în 2010, raport care va urca la 40% în 2011, 44% în 2012, 47% în 2013, urmând să ajungă în 2014 la 50%.
Legea de salarizare unitară a bugetarilor va permite creșterea accelerată, până în 2015, a salariilor mici și va impune înghețarea salariilor mari pentru o anumită perioadă, până când diferența dintre remunerația minimă și cea maximă va fi redusă, a afirmat, marți, premierul Emil Boc.
Salariul de bază va reprezenta principalul element de calcul al câștigului salarial, urmând să fie realizată o nouă ierarhizare a salariilor, în funcție de de complexitatea și importanța activității, inclusiv nivelul studiilor.
Premierul Emil Boc a spus, miercuri miniștrilor prezenți la ședința Guvernului că asumarea răspunderii pentru un pachet de legi are mai multe etape, respectiv luarea deciziei Executivului, trimiterea proiectelor la Parlament, discutarea eventualelor amendamente și angajarea efectivă în ședință comună.
„Procedura angajării răspunderii Guvernului are mai multe etape. Are etapa în care Guvernul decide asumarea răspunderii, după care proiectul se trimite la Parlament, acolo urmează un interval de timp în care parlamentarii pot depune amendamente, Guvernul se întrunește din nou și acceptă sau respinge amendamentele respective, după care se duce în fața Parlamentului și își angajează răspunderea pe forma finală a proiectului”, a spus Boc.
Liderul „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat, miercuri, la finalul întâlnirii cu reprezentanții Executivului, că Guvernul amână cu două săptămâni asumarea răspunderii pe pachetul de legi, printre care și cel al salarizării unice în sistemul bugetar, pe 2 septembrie proiectul urmând să fie înaintat Parlamentului și să înceapă dezbaterile.
La rândul lui, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că Guvernul a decis ca pe 2 septembrie să își asume doar un punct de vedere politic pe pachetul de legi. Costin a adăugat că pachetul de legi va fi de fapt o lege cu mai multe capitole, iar Guvernul își va asuma răspunderea în aproximativ două săptămâni.
