În săptămâna 24-29 septembrie, reprezentanți ai Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava vor „asalta” birourile parlamentare ale senatorilor și deputaților din județ, unde vor depune un „Apel pentru salvarea învățământului românesc”. Acțiunea are ca scop conștientizarea și implicarea parlamentarilor din județ în soluționarea problemelor cu care se confruntă sistemul de învățământ și salariații acestuia, în perspectiva modificării Legii Educației Naționale și adoptarea unei legi de salarizare și Legea Bugetului 2014.
Apelul a rezultat în urma analizei situației Sistemului Educațional românesc, efectuată în ședința Colegiului Educațional al Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, din data de 11 septembrie.
Potrivit lui Giani Leonte, președintele Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava, „săptămâna viitoare vom da detalii despre modul în care a fost percepută acțiunea noastră și discuțiile purtate cu parlamentarii sau angajații acestora”.
Care sunt nemulțumirile profesorilor?
Sindicaliștii contestă subfinanțarea constantă a învățământului românesc, menționând că în timp ce țările din UE alocă în medie 5,2% din PIB acestui sector, România nu a alocat nici jumătate din media europeană pentru această ramură. Sindicatele spun că subfinanțarea cronică a învățământului, a cercetării și a sănătății, dar și salariile umilitoare din aceste sectoare de activitate sunt un atentat la siguranța națională, în condițiile în care de aceste domenii fundamentale depinde poziția pe care România o va ocupa în viitor.
Profesorii spun că „în ultimii 23 de ani, învățământul românesc a fost permanent subfinanțat, iar roadele acestei politici iresponsabile le culegem acum. Prea mulți ani s-a amânat alocarea unor resurse bugetare, care, în mod normal, ar fi trebuit să crească an de an, pentru a se putea atinge, într-un orizont de timp previzibil, standarde europene”. Deși Legea Educației Naționale instituie caracterul de prioritate națională a învățământului și prevede alocarea anuală a 6% din PIB, pentru anul 2012 s-a acordat numai 2,5%.
Profesorii suceveni consideră că fără bani se poate face doar pseudoreformă, iar învățământul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a oferi șanse egale tuturor copiilor și pentru a putea limita efectele sărăciei prin condiții mai bune de studiu, prin acordarea unor facilități care să compenseze inegalitățile și să limiteze, în mod real, analfabetismul și tendința de abandon școlar care duc inevitabil la marginalizare socială, la creșterea numărului celor care nu se pot integra pe piața muncii.
Un profesor român câștigă pe lună cât un profesor din Luxemburg în patru ore
În documentul cu care vor bate la ușa parlamentarilor suceveni, profesorii au mai consemnat că salariile lor sunt nemotivante, chiar jignitoare, în condițiile în care marea majoritate a angajaților din învățământ au studii superioare.
Ei spun că un profesor român câștigă într-o lună atât cât câștigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau unul din Polonia în 14 ore. „Nu se poate vorbi de performanță, fără o resursă umană nemotivată”, precizează dascălii.
Profesorii cer depolitizarea sistemului
De asemenea, sindicatele sunt nemulțumite de nivelul de politizare a sistemului de învățământ, susținând că acesta este excesiv politizat, având în vedere faptul că în majoritatea cazurilor singurul criteriu pentru ocuparea funcțiilor de director este apartenența la unul dintre partidele aflate la guvernare. Din anul 2008 și până în prezent nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcțiilor de director, cei mai mulți fiind numiți prin detașare în interesul învățământului.
Profesorii spun că este momentul să înceteze acest „provizorat“ permanent la conducerea unităților de învățământ care nu servește intereselor sistemului și să se organizeze concursuri de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct. În alegerea directorilor și a directorilor adjuncți, cuvântul decisiv trebuie să aparțină colectivelor de cadre didactice din unitățile de învățământ și nu factorilor politici. Numai astfel se va evita ca aceste funcții să fie ocupate și de persoane compromise moral și profesional.
Cerințele sindicaliștilor
În numele celor 173.000 de membri de sindicat, Consiliul Liderilor Federației Sindicale Libere din Învățământ solicită parlamentarilor următoarele: alocarea, din 2014, a minim 6% din PIB pentru educație, decontarea navetei, reintroducerea sporului de doctorat, posibilitatea pensionării anticipate, acordarea gradației de merit și pentru personalul auxiliar, depolitizarea sistemului, regândirea programelor școlare și a sistemului de evaluare.
Profesorii mai cer modificarea unor normative din Legea Educației Naționale și creșterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învățământ, din totalul cheltuielilor din sectorul public.