Sf. Ier. Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni

Sfântul Ierarh Spiridon, făcătorul de minuni, era de neam din Cipru și a trăit pe vremea împăraților Constantin cel Mare (306-337) și Constanțiu (337-361). Era un om smerit cu inima. A fost păstor de oi, apoi s-a însurat, iar după moartea soției sale a fost ales episcop în Trimitunda, aproape de Salamina. Deoarece Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor, a fost numit făcător de minuni. Prin rugăciunile sale către Domnul a adus ploaie pe pământ în vreme de secetă și a oprit ploaia care cădea peste măsură. Altă dată, a pus capăt foametei, pusă la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le hambarele în care țineau grâul. De asemenea, a prefăcut un șarpe în aur, iar după ce l-a scăpat pe un om sărac din lipsă, a prefăcut din nou aurul în șarpe cum fusese mai înainte. Sfântul Spiridon a oprit curgerile râurilor și a întors pe mulți păcătoși la dreapta viețuire. În vremea prigonirii creștinilor de către Maximian și Galeriu, sfântul a fost prins și, mărturisind pe Hristos, i s-a scos ochiul drept și i s-a tăiat pulpa stângă. A luat parte la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, fiind unul dintre cei 318 Părinți care au mărturisit deoființimea Persoanelor Sfintei Treimi. Sfântul Ierarh Spiridon a arătat printr-o minune taina Sfintei Treimi, căci, luând o cărămidă, a făcut prin rugăciune ca aceasta să se desfacă în stihiile din care era alcătuită: pământ, apă și foc. Sfântului Ierarh Spiridon i se arătau îngerii lui Dumnezeu în timp ce el săvârșea Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Și așa, păstorind cu multă grijă turma cea cuvântătoare încredințată lui, s-a mutat în pace la cereștile locașuri. Sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Spiridon sunt păstrate cu cinste, până astăzi, într-o raclă în insula Corfu. Fragmente din sfintele sale moaște se găsesc și la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou din București, Paraclis Patriarhal, precum și la Biserica „Sfântul Spiridon”-Vechi din Capitală.
(Ziarul Lumina)