Personajul numit „președinte” poate intra în scenă în cazul desemnării miniștrilor, conform prevederilor constituționale, numai atunci când scena a fost părăsită de personajul numit „primul-ministru”, se arată în sesizarea în cazul Nicolai, trimisă, joi, Curții Constituționale (CC) de către Guvern.
Solicitarea Guvernului către Curtea Constituțională face referire la doctrină, arătându-se că președintele are, în mod cu totul excepțional, posibilitatea de a interveni în desemnarea unui membru al Guvernului, într-un singur caz, respectiv atunci când primului-ministru îi încetează calitatea de membru al Executivului sau este în imposibilitatea de a-și exercita funcția.
Atunci președintele va proceda la desemnarea unui prim-ministru interimar, în condițiile articolului 107, alineatul 3, din Constituție.
Această prevedere excepțională întărește concepția legiuitorului constituant conturată prin celelalte prevederi ale actului fundamental: președintele poate interveni în desemnarea unui membru al Guvernului numai în absența unui prim-ministru.
Concret, în acest cadru constituțional, al desemnării miniștrilor, personajul numit „președinte” poate intra în scenă numai atunci când scena a fost părăsită de personajul numit Primul-ministru, se arată în sesizarea depusă de Executiv.
Faptul că Președintele poate solicita motivat reanalizarea candidaturii propuse de primul-ministru nu echivalează cu un drept de veto al acestuia, se mai arată în document.
„În măsura în care premierul își menține propunerea, președintele nu se poate opune învestirii în funcția de membru al Guvernului a persoanei propuse. În caz contrar, s-ar recunoaște un drept de veto al Președintelui, drept pe care chiar Curtea Constituțională l-a negat, în mod expres. Mai mult, președintele ar deveni șeful Guvernului, putând cenzura în totalitate decizia primului-ministru, ipoteză care nu are nici o fundamentare constituțională”, se susține în sesizarea Guvernului semnată de Călin Popescu-Tăriceanu.
Executivul cere Curții Constituționale următoarele: să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională, în sensul art.146, lit.e din Constituție, între Guvernul României și președintele României; să constate că acest conflict este cauzat de refuzul președintelui de a da curs propunerii înaintate de primul-ministru cu privire la numirea în funcția de ministru al Justiției a Noricăi Nicolai; să constate că refuzul președintelui României de a o numi pe Norica Nicolai în funcția de ministru al Justiției, în conformitate cu propunerea primului-ministru, este neconstituțional.
