Senatorii au adoptat, miercuri, noua lege ANI, cu 92 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și o abținere, Senatul fiind Camera decizională în cazul acestui act normativ.
Plenul Senatului a adoptat raportul comun al comisilor juridică și pentru drepturile omului cu 90 de voturi „pentru” și 3 voturi „împotrivă”.
Principala modificare adusă de Senat legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate se referă la eliminarea din textul legii a comisiilor de cercetare constituite pe lângă Curțile de Apel.
Atfel, la propunerea președintelui Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, prin raport s-au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputaților, referitoare la comisia de cercetare constituită pe lângă fiecare curte de apel, care ar fi urmat să sesizeze curțile dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate.
În varianta adoptată de deputați se menționa că pe lângă fiecare curte de apel va funcționa o comisie de cercetare a averilor, denumită comisiei de cercetare, alcătuită din doi judecători de la curtea de apel, desemnați de președintele acesteia și un procuror de la parchetul care funcționează pe lângă curtea de apel, desemnat de prim-procurorul acestui parchet.
Senatorii au mai eliminat mențiunea „valoare estimată”, de la capitolul „bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și cult, colecții de artă și numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare depășește 5.000 de euro”, fiind adăugată rubrica „modul de dobândire”.
Ei mai propun ca în declarațiile de avere să se menționeze anul fabricației autoturismelor, pe lângă anul dobândirii acestora.
Potrivit unui alt amendament adoptat de cele două comisii, mandatul membrilor Agenției Naționale de Integritate și al membrilor Consiliului Național de Integritate este de patru ani, fără posibilitatea să fie reînnoit.
Membrii Comisiei juridice și ai Comisiei pentru drepturile omului au aprobat un amendament propus de președintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, care prevede că sesizarea făcută cu rea credință atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut-o.
Senatorii au mai decis că la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice și juridice, conducătorii autorităților, instituțiilor sau societăților publice ori private, precum și cei ai regiilor autonome sunt obligați să comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile datele, informațiile, înscrisurile și documentele solicitate, indiferent de suportul acestora, precum și date, informații sau documente pe care le dețin, care ar putea conduce la soluționarea lucrării. În varianta adoptată de deputați, termenul era de 20 de zile lucrătoare.
Plenul Senatului a adoptat, miercuri, și un amendament la Legea ANI, prin care persoanele care candidează la funcții de demnitate, de la președinte la consilier local, nu mai sunt obligate să își depună declarațiile de avere și interese în calitatea de candidați, ci doar după câștigarea mandatului.
Amendamentul respins de comisie, inițiat de senatorul PDL Petru Filip, a fost adoptat de plenul Senatului cu 56 de voturi „pentru”, 34 de voturi „împotrivă” și 5 abțineri.
Potrivit acestui amendament, prevederile articolului 3 din legea ANI se elimină. Articolul 3 prevedea că persoanele care candidează la funcția de președinte al României, deputat, senator, membru din România al Parlamentului European, consilier județean, consilier local sau primar sunt obligate să își declare averea și interesele.
Potrivit articolului eliminat, declarațiile de avere se depuneau la Biroul Electoral Central sau, după caz, la Birourile de circumscripție, odată cu acceptarea candidaturii, în două exemplare și se transmiteau ANI în termen de cel mult 48 de ore de la depunere.
Senatorii au respins un amendament care propunea ca jurnaliștii din presa scrisă și audiovizual să depună anual o declarație publică ce ar fi urmat să fie publicată pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate.
Amendamentul propus de senatori PDL, printre care Iulian Urban și Radu F. Alexandru, a fost respins și de comisiile juridică și pentru drepturile omului la dezbaterea proiectului de lege privind consolidarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Potrivit amendamentului, jurnaliștii din presa scrisă și audiovizual nu urmau să fie subiectul analizelor și sancțiunilor prevăzute de această lege.
Amendamentul a fost respins, după mai multe dezbateri privind statutul presei, cu 83 de voturi „împotrivă”, șase voturi „pentru” și opt „abțineri”.
Camera Deputaților a adoptat deja acest proiect de lege, Senatul fiind Camera decizională.
