Senatul a adoptat, marți, un proiect de lege prin care se abrogă prevederea potrivit căreia restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă, de către instanțe, cu privire la persoana returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie.
În prezent, Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate prevede că restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români în acest caz poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult trei ani.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, această măsură se dispune, la solicitarea Direcției Generale de Pașapoarte, cu privire la statul de pe teritoriul căruia a fost returnată persoana, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei persoane, iar când aceasta are domiciliul în străinătate, de către Tribunalul București.
Proiectul mai prevede că încetează de drept toate măsurile de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români, dispuse, până în prezent, de către instanțele competente cu privire la persoana returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
Actul normativ mai stipulează încetarea tuturor măsurilor de suspendare a exercitării dreptului la liberă circulație dispuse pentru încălcarea acestei interdicții.
În lege se mai prevede încetarea tuturor procedurilor judiciare aflate în curs de desfășurare și pentru care nu există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în acest cazuri.
În cursul dezbaterilor, ministrul Administrației și Internelor, Vasile Blaga, a spus că modificarea în acest sens a Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate s-a făcut ca urmare a faptului că din 1 ianuarie 2007 acordurile de readmisie convenite de România cu statele membre ale Uniunii Europene sunt caduce pentru că se aplică prevederile Directivei 38, care a preluat părți din tratatele de readmisie.
Pe de altă parte, el a menționat că România este obligată să respecte o decizie a CEDO, pronunțată în data de 10 iunie 2008 într-o cauză privind un cetățean român, care prevede împrejurarea că față de un cetățean al UE s-a dispus măsura returnării de pe teritoriul unui stat membru unde ședea ilegal nu ar putea fi luată în considerare de statul membru de origine al acestuia pentru a limita dreptul la liberă circulație al cetățeanului respectiv decât în măsura în care conduita acestuia reprezintă o amenințare reală și prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
Senatorul PNL Teodor Meleșcanu a anunțat că senatorii liberali vor susține adoptarea acestui proiect de lege. În ceea ce privește returnarea cetățenilor romi din Franța, el a arătat că acestă acțiune cu caracter politic aduce atingere valorilor europene.
Meleșcanu a spus că Guvernul și Parlamentul Românei trebuie să spijine procedura de infringement care privește statul francez.
Senatorul liberal a mai arătat că orice atingere care se aduce drepturilor etniei rome nu este acceptabilă.
Teodor Meleșcanu a menționat că este nevoie de un efort pentru a fi folosite fondurile europene pentru programe sociale de integrare a romilor. El a spus că România are la dispoziție 25,7 miliarde de euro din care a „tras” numai 80 de miliaone de euro pentru programe de incluziune.
Senatorul PDL Radu F. Alexandru a criticat reacțiile reflexe ale unora care susțin că România și cetățenii români sunt mereu nedreptățiți. El a subliniat că persoane expulzate din Franța sunt vinovate de fapte antisociale, realitate pe care România trebuie să și-o asume.
Senatorul democrat-liberal a respins acuzațiile „politicianiste” făcute de colegii săi de Senat, care îi acuză pe președinte, pe premier și pe ministrul de Externe că nu fac nimic pentru cetățenii români care sunt expulzați pentru au încălcat legea în statul gazdă.
