Scheletele de la Vadu Moldovei

– S-ar putea ca o serie de indicii importante pentru datare să se fi distrus prin săpăturile făcute în lipsa unui arheolog
Deși în urma sesizării muncitorilor, care-au descoperit sâmbătă mai multe fragmente de oase umane pe raza comunei Vadu Moldovei, organele de Poliție, care-au continuat săpăturile, au scos la suprafață mai multe schelete, specialiștilor din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava nu li s-a adus la cunoștință acest lucru.
Directorul CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, nu fusese încă înștiințat ieri dimineață despre această descoperire, iar câțiva dintre arheologii suceveni au privit cu circumspecție datele oferite presei.
Potrivit informațiilor Poliției, scheletele, în număr de cinci, aparțin „unor tineri morți în timpul războiului”(?) și au o vechime de 150-200 de ani.
Din neolitic sau de 20 de ani
Arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a precizat că, întrucât alături de schelete n-a fost semnalată prezența unor obiecte care pot să ofere o anume datare, estimările polițiștilor sunt hazardate.
Nici presupusa vechime a scheletelor, de cca. 150-200 de ani, și nici probabilitatea că ele aparțin unor soldați nu au, cel puțin prin datele sumare puse la dispoziția presei, susținere.
„Ar fi fost benefică prezența, la fața locului, a unui arheolog care ar fi trebuit să-și spună părerea”, a declarat ea, accentuând faptul că osemintele umane pot arăta la fel, „fie că sunt din neolitic, sau de acum 20 de ani”. „De acum 20 de ani – a subliniat ea – înainte ca hrana să conțină E-uri, pentru că sub influența acestora cadavrele putrezesc mai greu”.
Lipsește znak-ul
Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a spus că „este puțin probabil ca scheletele să aparțină unor militari”, întrucât acest lucru trebuia să fie confirmat de existența unor obiecte specifice (nasturi, paftale de centuri…).
„După Regulamentul Organic – a precizat ea – deci după anii 1831-1832, în armată s-a introdus znak-ul, numărul matricol pe care-l purta, pe o plăcuță metalică, fiecare militar. Aceste plăcuțe metalice ar fi trebuit să se găsească”.
Nici informația că este vorba de „morți în timpul războiului” nu este fundamentată pentru că se pune firesc întrebarea: „Ce război a fost în Moldova în urmă cu 150 de ani?”. „După Eterie – spune dr. Paraschiva-Victoria Batariuc – n-au mai fost războaie în Moldova”.
Oase de la popotă
Arheologul sucevean a adăugat că datarea putea fi făcută și prin studiul stratigrafic al locului și al pământului de umplutură al gropii. Toate acestea ar fi fost atributele unui arheolog, care n-ar fi privit lucrurile, ca polițiștii, strict sub incidența unui fapt penal.
S-ar putea ca o serie de indicii importante pentru datare să se fi distrus prin săpăturile făcute în lipsa observației unui specialist.
Până una, alta se poate spune că polițiștii s-au cam grăbit să-și dea cu presupusul.
Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc și-a mai amintit de astfel de întâmplări prin care unii au dorit să iasă repede în evidență…”bătând câmpii”. Ea a dat ca exemplu așa zisa „groapă a securității” din spatele vechiului Centru Militar, de unde au fost scoase mai multe oase, „descoperire” mediatizată și exploatată politic imediat după revoluția din decembrie 1989. Oasele cu pricina au ajuns la Institutul de Antropologie din Iași, iar verdictul a fost că sunt oase…de la popota cazarmei.