Fostul șef al Delegației CE la București, Jonathan Scheele, a declarat, marți, că sistemul educațional din România trebuie modernizat, astfel încât să fie mai interactiv și mai puțin bazat pe acumulare de cunoștințe, mai ales în ciclul primar.
Jonathan Scheele – prezent marți la o conferință de presă, la București – a atras atenția autoritățile române să nu neglijeze unele sectoare cum ar fi educația, în care acquis-ul comunitar este unul limitat.
„Învățământul este un sector unde acquis-ul comunitar este foarte restrâns, pentru că este vorba de subsidiaritate: adică nu vrem să impunem și nu trebuie să impunem un sistem educațional omogenizat pe plan european. De aceea nu avem un acquis foarte mare în domeniul culturii. În perioada preaderare era o agendă foarte densă pentru țara candidată în domeniul justiției, de exemplu. În domeniul învățământului nu erau foarte multe de făcut. Iar pe de altă parte fondurile erau focalizate pe domeniul acquis-ului. De aceea învățământul primar, unde nu există practic un acquis, nu era nicio prioritate în sensul pregătirii pentru aderare” a explicat Jonathan Scheele.
Cu toate acestea, spune el, există anumite recomandări ale Parlamentului European despre competențele cheie ale unui cetățean european.
„Recomandările sunt bazate pe bune practici. Un sistem numit open coordination – adică schimb de experiență între statele membre pentru a îmbunătăți nivelul de mijloc pentru toți”, a adăugat fostul șef al Delegației CE, care a precizat că recomandările nu se referă explicit la învățământul primar, „dar sunt elemente care se pot folosi pentru a înbuntăți sistemul în general”.
În opinia lui Scheele, la un an de la integrarea în Uniunea Europeană a devenit evident faptul că România are nevoie de o modernizare și adaptare a sistemului de învățământ. Ridicarea târzie a vizelor a făcut ca românii să fie printre ultimii care au luat cunoștință de realitatea unei Europe unite și mai ales de cerințele pe care aceasta le implică, a continuat acesta. Acesta consideră că multe dintre problemele cu care s-au confruntat românii care au încercat să își găsească un loc în Europa în cursul primului an de la aderare „se datorează unor imperfecțiuni ale mecanismelor de adaptare care ar trebui imputate mai degrabă sistemului educațional și mai puțin indivizilor”.
El a explicat că în țările Uniunii Europene educația primară se bazează pe dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, pe învățarea aplicată a limbilor străine, aceștia învațând cum să învețe permanent în viață. Pe când în România, sistemul de învățământ primar este tributar stereotipurilor din perioada comunistă în care totul funcționa în condiții de închidere în sine și nu a dezvoltării abilităților de comunicare, a spus oficialul.
Astfel, sistemul român de învățământ este unul puțin demodat, foarte didactic. A fost o investiție în învățământul primar, dar în infrastructură. „Acum trebuie modernizat sistemul de învățământ, pentru a fi mai interactiv și să stimuleze creativitatea, să nu unul doar pe acumularea de cunoștințe”, a continuat Scheele.
Referitor la învățarea limbilor străine, acesta crede că există o prăpastie între șansele pe care le au elitele și cele ale celor care provin din România profundă.
„Constat cu tristețe că există o aplecare a autorităților din România, indiferent de culoarea politică, în exclusivitate de către lucrurile grave și cu efecte vizibile imediat. Nimeni nu contestă faptul că reforma în justiție și combaterea corupției sunt priorități de gradul zero ale României. Totuși a neglija alte segmente ale vieții românești, mi se pare o abordare periculoasă”, a spus Scheele.
La rândul său, directorul de la International House și al Fastrackids, Mihai Gâjdan, a amintit de faptul că Parlamentul European a emis o recomandare, în data de 18 decembrie 2006, prin care definește competențele cheie pe care cetățeanul european trebuie să le aibă pentru a se dezvolta profesional, să fie inclus social și să aibă locuri de muncă bine plătite. Dintre acestea, câteve sunt aproape absente ca priorități în învățământul primar. Gâjdan amintește printre aceste carențe de „competența de a învăța cum să înveți”, dezvoltarea competențelor sociale și civice, spiritul de inițiativă și antreprenoriat, exprimarea diferențelor culturale și competențele în comunicare.
În ce privește competențele în comunicare, un loc important îl ocupă comunicarea în limbi străine. Potrivit unui barometru european din 2006, care arată care ar fi principalele motive pentru a învăța o limbă străină, 42 la sută din români spun că ar învăța pentru a lucra în străinătate, 30 la sută pentru serviciu, 29 la sută pentru a obține o slujbă mai bună, 24 la sută pentru satisfacție profesională, 19 la sută pentru vacanțe în străinătate și 18 la sută pentru a studia în străinătate.
Totodată, 67 la sută dintre europeni consideră că învățarea limbilor străine trebuie să fie o prioritate politică, față de doar 48 la sută dintre români care sunt de aceeași părere.
