În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți sau a lăsatului sec de carne, în Biserica Ortodoxă Română se săvârșesc slujbe de pomenire generală a celor adormiți. Această zi mai este cunoscută în tradiția noastră și cu denumirea de Moșii de iarnă. Părinții Bisericii au rânduit ca în general sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a stat cu sufletul în iad, eliberându-i apoi de acolo pe Adam și Eva și toți drepții adormiți, odată cu Învierea Sa.
Sinaxarul sâmbetei care precedă Duminica Înfricoșătoarei Judecăți ne spune că „dumnezeieștii Părinți au hotărât pomenirea tuturor celor din veac adormiți întru dreapta credință, în nădejdea învierii veșnice”. Această pomenire a celor adormiți a fost rânduită astăzi și pentru că mâine este sărbătorită Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Rugăciunea generală a Bisericii pentru cei adormiți devine o imagine a marii adunări eshatologice, care va preceda Judecata finală, și este o invocare a milei și iertării lui Dumnezeu față de sufletele celor adormiți care așteaptă acest eveniment.
În Biserica Ortodoxă Română, sâmbetele morților sunt numite ale Moșilor, deoarece prin cuvântul „moș” sunt denumiți înaintașii dintr-un neam. „Din moși-strămoși” este o expresie care arată vechimea necunoscută a neamului omenesc, dar și legătura dintre cei care trăiesc la un moment dat cu înaintașii lor, care sunt trecuți din această lume, legătură care se manifestă prin rugăciune și pomenire a celor adormiți și împărțirea de daruri în numele lor.
(Ziarul Lumina)