Numai unul din zece români dispune de o cultură științifică consolidată și activă, publicul românesc adult fiind însă unul din cele mai religioase și superstițioase din Europa, arată un raport al Facultății de Sociologie și Asistență Socială București
În România, există unul din cele mai înalte niveluri ale credințelor și practicilor religioase, ale încrederii în pseudo și para-științe, în horoscoape și superstiții, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC – „Știința și societate. Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării” – lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București.
Concluziile raportului indică trei direcții. Prima, arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaștere științifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură științifică consolidată și activă. Apoi, există unul din cele mai înalte niveluri ale credințelor și practicilor religioase, ale încrederii în pseudo și para-științe, în horoscoape și superstiții, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase și superstițioase din Europa.
Iar a treia concluzie arată că există la români cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive față de știință și față de dezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijin puternic și pragmatic cercetării științifice), totuși, multe atitudini sunt prea puțin bazate pe cunoaștere și pe adeziunea în cunoștință de cauza față de valorile și realizările științifice.
Autorii studiului susțin afirmația potrivit căreia publicul românesc are unul din cele mai mari deficite de cunoaștere științifică din Europa pe mai multe rezultate.
Astfel, aproape 90 la sută din populația inclusă în studiu nu dispune de cunoștințe științifice elementare și de un vocabular științific activ, nu știe cum este aplicată metoda științifică de cercetare și operează precar cu probabilitățile.
În context european, românii sunt mai puțin „alfabetizați” din punct de vedere științific. Deficitul cognitiv-științific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de țări europene (EU29), în ceea ce privește nivelul stocului public al cunoașterii științifice. Media răspunsurilor corecte a fost, în 2005, de 5-6 răspunsuri corecte din 13 întrebări. Indicele mediu de cunoaștere științifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU 29, ceea ce înseamnă că în restul țărilor UE cunoașterea științifică era în medie cu 38% mai bună decât în România.
În 2009, indicele de cunoaștere științifică din România a crescut da la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană, arată raportul.
Documentul citat indică faptul că cel puțin unul din trei români, prin răspunsurile date la întrebările puse, probează a fi: creaționist, geocentrist și cu cunoștințe precare de genetică, fizică sau medicină.
Pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului
Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. O proporție importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaționism, considerând falsă afirmația: „Ființele umane, așa cum le știm noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale”.
De asemenea, cunoștințele românilor în domeniul medicinii și geneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt cele care influențează sexul copilului nou-născut. Cunoștințe elementare bune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au înregistrat la întrebările despre proveniența oxigenului (89% răspund corect că este produs de plante) și peste 79% răspund corect la întrebarea privind mișcarea permanentă a continentelor, potrivit raportului realizat de Facultatea de Sociologie de la Universitatea București.
În cazul României, stocul public de cunoaștere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de școlarizare, indicând o eficiență mai redusă a sistemului educațional românesc – așa cum a funcționat acesta în ultimele decenii.
Rezultatele cercetării indică o cunoașterea științifică redusă a publicului larg și în domeniul sănătății. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug virușii, față de trei sferturi în Suedia. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează pe primul loc în privința celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără rețetă medicală, și anume 16% – față de o medie EU27 de 3%.
Credința religioasă
Nivelul informării corecte în privința riscurilor de sănătate variază substanțial în funcție de tema abordată. Astfel, conform datelor obținute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoză, cancerul de piele), respondenții au răspuns corect în proporție de 93%, respectiv 89% și 91%. Cea mai mare rată de răspunsuri greșite se asociază cu posibilitatea de a contacta virusul HIV/SIDA când se bea apă după o persoană infectată; doar 60% dintre persoanele intervievate au răspuns corect la această afirmație, iar 5% dintre ei au răspuns „nu știu”, arată raportul.
Același studiu se oprește și asupra unui alt aspect, respectiv acela al credinței religioase și a superstițiilor.
Astfel, în context european, România se află printre primele cinci țări europene, ca procent, al celor care merg cel puțin o dată pe lună la biserică și pe primul loc în privința proporției populației care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual și mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influențează semnificativ nivelul individual înalt de religiozitate: apartenența la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaștere științifică, superstițiozitatea accentuată și vârsta înaintată, spun autorii cercetării.
Ei arată că, cu cât credința religioasă este mai puternică și practicile religioase mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaștere științifică să fie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate ființele, așa cum sunt ele astăzi, și doi din trei români cred că biserica nu greșește în cele ce spune și că ne bazăm viața prea mult pe știință și prea puțin pe credință.
Atitudini defavorabile față de știință
Tot studiul realizat de Facultatea bucureșteană arată că aceia care au un nivel crescut al credinței religioase au mai degrabă atitudini defavorabile față de știință și că același lucru este valabil și în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educație școlară și un grad înalt de cunoaștere științifică generează o atitudine favorabilă față de cunoașterea științifică, mai spune raportul.
Același studiu mai arată că România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce privește încrederea populației în para sau pseudoștiințe, în horoscop sau în numere norocoase. În general, proporția celor superstițioși este mare, dar nu mai mare decât în alte țări europene.
Horoscopul, foarte științific
„O proporție de 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este «foarte științific», aceasta fiind cea mai ridicată rată din țările europene, după Cipru. De asemenea, România se situează printre primele societăți europene în ceea ce privește proporția adulților care cred în existența unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cu afirmația că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiți oameni», față de media EU29 de aproximativ o treime. Datele anchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuții, constanta lor în timp, și mai indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuți ne influențează «mult» sau «foarte mult» personalitatea. Credința în influența zodiilor este răspândită mai mult în mediul urban și în rândul femeilor. Femeile cred mai mult decât bărbații în influența horoscopului asupra personalității, in existența numerelor norocoase sau în predicția seismelor. În schimb, bărbații sunt în mai mare măsură încredințați că specia umană are o origine extraterestră”, arată cercetarea bucureșteană.
România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind „foarte științifică” și una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri, cu excepția Turciei. În schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4 persoane în Franța sau Austria și 1 din 10 persoane în România), a precizat sursa citată.
Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintre respondenți cred că norocul este mai important pentru succesul în viață decât școala. Proporția este mai ridicată în rândul persoanelor care cred în influența zodiilor, dar și într-o posibilă legătură între o orientare fatalistă asupra vieții și acceptarea zodiilor ca forță în viața omenească, se mai spune în cercetarea Facultății de Sociologie.
Dintre superstiții, prevenția deochiului cu ajutorul culorii roșii și zicala „dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani” reprezintă cele mai răspândite credințe superstițioase printre români.
Pisica neagră și numărul 13
Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre și numărul 13.
Cea mai puțin răspândită superstiție se referă la condiționarea norocului la cărți de absența lui în planul sentimental romantic al dragostei.
Femeile și bărbații sunt similari în ceea ce privește ierarhia credințelor superstițioase. Din perspectivă cantitativă, reprezentanții sexului masculin par să accepte mai mult superstițiile, însă diferențele dintre bărbați și femei nu sunt semnificative pentru toate superstițiile. Din perspectiva educației formale nu se pot observa diferențe semnificative între respondenți. Asemănător, românii din mediul rural țin în mai mare măsură cont de superstiții decât cei din mediul urban, potrivit studiului.
În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puțin superstițioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunțat și cred în anumite elemente ce țin de creștinism, țin mai mult cont de superstiții. Argumentul care ar susține această afirmație este că religia și superstițiile oferă explicații, predicții și un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoaștere empirică și acțiune directă. Deși biserica se opune superstițiilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri și ghidare în religie o fac și cu superstițiile, arată același document.
Dar indiferent de cunoștințele științifice sau religioase, cei mai mulți români au atitudine favorabilă dezvoltării științei și investițiilor publice în cercetarea științifică. Totuși, numai unul din doi români are atitudini și conduite utilitarist-pragmatice în raporturile cu știința, pe când restul sunt temători si sceptici sau mitizează știința.
