Circa 90% din populație consideră că sărăcia este larg răspândită în România, iar unul din patru români are dificultăți la plata facturilor, potrivit unui studiu al Comisiei Europene (CE).
Sondajul care a stat la baza analizei a fost realizat în perioada 24 august – 17 septembrie, pe un eșantion de 27.000 de persoane din statele Uniunii Europene. Analiza arată că puțin peste 60% dintre români evaluează ca mediu gradul de dificultate pentru onorarea obligațiilor de plată, dând ca exemplu achitarea facturilor, iar 9% susțin că le este ușor să plătească datoriile.
Bulgarii au cea mai redusă capacitate de a-și plăti datoriile, 40% dintre aceștia spunând că le este dificil să-și onoreze obligațiile. La polul opus se află finlandezii, doar 3% având astfel de greutăți.
Aproape 75% dintre europeni afirmă că sărăcia este larg răspândită în propria țară. Sentimentul este împărtășit de 96% dintre unguri și de 93% dintre bulgari, cele mai ridicate cote din UE. Țările cu cea mai redusă răspândire a sărăciei, în concepția populației, sunt Danemarca (31%), Cipru (34%) și Suedia (37%).
În Uniunea Europeană, 80 de milioane de persoane, echivalentul a 16% din totalul populației, trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit studiului. Persoanele sunt considerate sărace când trăiesc dintr-un venit mai mic de 60% din venitul mediu al unei gospodării din propria țară.
Cetățenii europeni, însă, înțeleg diferit sărăcia. Astfel, 24% dintre repondenți au declarat că oamenii sunt săraci când resursele lor sunt atât de limitate încât nu pot participa complet la activitățile societății în care trăiesc. Totodată, 22% dintre cetățenii europeni consideră că un om este sărac atunci când nu-și permite bunurile de bază necesare traiului zilnic. Pentru 21% dintre cei chestionați, a fi sărac înseamnă a trăi numai din mila populației și ajutoare sociale.
Mai mult de opt din zece europeni cred că gradul de sărăcie a crescut în propria țară în ultimii trei ani. Pe primele locuri în această privință se plasează Ungaria (64%), Letonia (62%) și Grecia (54%).
Șomajul ridicat (52%), salariile (49%) și ajutoarele sociale și pensiile insuficiente (29%) sunt cele mai răspândite explicații pentru menținerea sărăciei la nivel social. Pe de altă parte, lipsa educației sau a instruirii (37%), ca și situația materială dificilă moștenită (25%) sau viciile (23%) sunt cei mai răspândiți factori personali care determină sărăcia.
Peste jumătate din cei intervievați (56%) cred că șomerii sunt persoanele cele mai predispuse la sărăcie, iar 41% dintre europeni consideră că bătrânii sunt cei mai vulnerabili, în timp ce 31% au indicat oamenii fără educație sau instruire.
Aproape nouă din zece europeni susțin că sărăcia afectează șansele de a avea o locuință decentă, 80% cred că a fi sărac limitează accesul la educație, iar 74% au declarat că situația materială precară afectează șansele de a găsi un loc de muncă.
Majoritatea europenilor (60%) cred că sărăcia afectează accesul la o școlarizare decentă, iar 54% se tem că situația materială limitează abilitatea de a-și păstra prietenii.
Circa 90% dintre cei chestionați au declarat că guvernul trebuie să ia urgent măsuri pentru a combate sărăcia. Executivul a fost indicat de 53% dintre europeni ca responsabil pentru lupta contra sărăciei. Aproape 13% dintre cetățeni cred că această lupă ar trebui dată personal.
