România rămâne o țară de tranzit pentru drogurile care ajung în Europa din Asia, prin Turcia, însă a devenit și depozit pentru drogurile de transportat în alte țări europene, dar și una în care consumul de narcotice a crescut și este de așteptat să se mărească dată fiind sporirea veniturilor.
„România nu este o sursă majoră de narcotice. Totuși, aceasta rămâne o țară de tranzit pentru droguri, aflându-se pe traseul narcoticelor ce ajung din Afganistan în Europa Centrală și de Vest. Țara mai este folosită și ca punct de tranzit al cocainei provenite din America de Sud și destinată Europei de Vest, în special prin portul Constanța”, se precizează în raportul internațional al Departamentului de Stat al SUA privind Strategia de control asupra narcoticelor.
Potrivit documentului, drogurile ce tranzitează România sunt, în special, heroina și opiumul, pe drumul lor dinspre Asia de Sud-Vest către Europa Centrală și de Vest, dar și drogurile sintetice, pe o rută de trafic ce se dezvoltă de câțiva ani pe traseul Europa de Nord – Europa Centrală – Europa de Est.
România devine o țară din ce în ce mai folosită în depozitarea drogurilor, înainte de a fi trimise spre alte țări europene.
Heroina și marijuana sunt principalele droguri consumate în România, însă a crescut semnificativ și consumul de ecstasy în rândul tinerilor, notează raportul.
Autorii raportului susțin că se așteaptă la o creștere a consumului de heroină, în special legată de mărirea sumelor de bani pe care tinerii le cheltuie.
În prima jumătate a anului trecut, autoritățile române au confiscat sute de kilograme de droguri, din care 117 kilograme de heroină, 45 de kilograme de cocaină, 38 de kilograme de cannabis, trei kilograme de hașiș și peste 18 kilograme de amfetamine. În aceeași perioadă, 2.674 de persoane au fost cercetate pentru trafic, posesie și consum de droguri, număr ce a crescut cu 136.84 la sută față de perioada similară a anului anterior.
Aproape 400 de persoane au fost inculpate, din care 246 în stare de arest. Instanțele românești au condamnat 328 de persoane, 313 primind pedepse cu închisoarea.
Totuși, România nu este un producător important de droguri, deși există pe piața narcoticelor o cantitate mică de amfetamine de proveniență locală.
În ceea ce privește metodele de trafic, narcoticele sunt aduse din Afganistan fie prin nordul țării, fie prin est, fie prin sudul țării, pe la granița cu Bulgaria. Pentru transportul terestru, sunt folosite atât vehicule de marfă, cât și de pasageri. Drogurile ajung în România și prin portul Constanța sau prin aeroporturile internaționale din țară.
Ajunse în România, transporturile de droguri sunt duse fie spre nord-vest prin Ungaria, fie spre vest, prin Serbia. Poliția estimează că peste 80 la sută din drogurile care intră în România merg mai departe spre țările Europei de Vest.
În 2006, SUA a acordat României asistență în valoare de 1.724.000 de dolari pentru a-și dezvolta unități de luptă împotriva infracțiunilor informatice și anti-drog, dar și pentru reformarea sistemului judiciar penal, pentru combaterea infracțiunilor cu incidență în creștere și pentru lupta anti-corupție.
Anul următor, România a beneficiat de asistență în valoare de 1.329.000 de dolari, acordată centrului SECI.
Referindu-se la anii viitori, documentul prevede că numărul infracțiunilor legate de droguri „pare să crească” în România, însă precizează că SUA „este pregătită” să asiste România, dar și țările vecine ei, în a contracara problemele.
