România, pe primul loc în Europa în ceea ce privește migrația medicilor

Exodul medicilor a luat tendințe îngrijorătoare din cauza subfinanțării sistemului public de sănătate în comparație cu alte țări, lucru evidențiat și de statisticile internaționale cu privire la nivelul resurselor alocate pentru Sănătate. Adăugând la acest element și alți factori specifici, cum ar fi condițiile grele de lucru, stresul, suprasolicitarea la locul de muncă, lipsa de recunoaștere și respect pentru importanța activității pe care o prestează medicii și, nu în ultimul rând, proasta lor remunerare, putem înțelege de ce recurgerea la emigrare devine un act bine motivat, a declarat, ieri, la Suceava, prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prezent în județ pentru a da startul celei de-a doua ediții a Zilelor Medicale ale Sucevei, manifestare medicală ce reunește 350 de invitați din domeniu.
Astărăstoae a arătat că România ocupă primul loc în Europa, înaintea Irlandei, în ceea ce privește migrația medicilor. În ultimii șase ani, peste 14.000 de medici au plecat să profeseze în străinătate. În primele trei luni ale lui 2013, numărul medicilor care au emigrat a fost de 580. “Investim în construcția de noi spitale care vor deveni muzee, pacienții vor veni, dar nu va avea cine să-i trateze”, este avertismentul lansat către guvernanți de Vasile Astărăstoae.
Alți 250 de medici își fac bagajele pentru Europa
Președintele CMR a arătat că în 1989 erau 56.000 de medici cu drept de liberă practică, pentru ca în 2013 numărul acestora să ajungă la 39.896. Plecările cele mai mari de medici din România au fost din centrele universitare ale țării, București, Cluj, Iași, Timișoara, iar cele mai frecvente țări de destinație au fost Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Suedia, Irlanda, Olanda, Canada, Belgia, Austria, Portugalia și Cipru. Se remarcă, de asemenea, că specializările cele mai solicitate de către angajatorii din străinătate au fost chirurgie generală și anestezie și terapie intensivă, adică exact cele mai deficitare și în România. Plecările medicilor români sunt destul de însemnate dacă le raportăm la numărul celor angajați în sistemul național de sănătate, în condițiile în care singura posibilitate de angajare a fost dată de raportul 7:1, adică la șapte salariați plecați din sistem doar unul singur putea intra, a informat Vasile Astărăstoae.
Perspectivele sunt pesimiste, în condițiile în care solicitările către Ministerul Sănătății de eliberare a certificatelor de conformitate necesare recunoașterii în celelalte state a titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic obținute în România cresc de la an la an. Potrivit lui Astărăstoae, doar în primele două săptămâni ale lui aprilie 2013 și-au exprimat intenția de a profesa peste graniță 250 de medici. „Migrația externă este însoțită de o migrație internă. Când în centrele universitare se eliberează un loc, acesta absoarbe un medic din județele adiacente și tot zonele defavorizate devin și mai defavorizate”, a adăugat Vasile Astărăstoae.