România a ajuns pe locul patru în UE în ceea ce privește consumul de plante etnobotanice, în condițiile în care în 2008 nici nu figura în acest clasament, a declarat joi, reprezentantul EURAD la Consiliul Europei, Gigel Lazăr.
Reprezentantul oficial EURAD la Consiliul Europei a precizat, în cadrul unei dezbateri privind strategia europeană privind combaterea consumului și traficului de droguri, că subiectul consumului de plante etnobotanice pune cele mai grave probleme în Europa de Est, în țări precum Estonia, Letonia, Bulgaria și România.
El a mai spus că în România sunt peste 400 de magazine care comercializează astfel de produse și peste 500.000 de consumatori, fenomenul fiind considerat „o explozie”.
Gigel Lazăr a precizat că cel mai mare consum, de 37%, se înregistrează în Anglia, urmat de Germania cu 15%, Olanda – 14% și România – 7%.
„România ocupă locul 4 în condițiile în care în 2008 nici nu figura pe lista de etnobotanice”, a declarat reprezentantul EURAD.
În opinia sa, lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât tinerii nu sunt informați despre consecințele consumului unor astfel de produse. El a susținut necesitatea instituirii unei politici europene care să pună accentul pe comunicarea cu tinerii, nu pe campanii cu flyere.
„Campaniile de prevenire nu sunt foarte scumpe, în schimb tratamentele costă foarte mult”, a mai spus Lazăr.
Deputatul Mugurel Surupăceanu a declarat că România este a patra țară din UE care pune în dezbatere în Parlament strategia privind combaterea consumului și traficului de droguri și a susținut că în România „există cineva care a lăsat prea multă libertate afacerii cu etnobotanice”.
Surupăceanu a precizat că, după apariția ordonanței 6/2010, care interzicea consumul de etnobotanice, au apărut alte produse, neacoperite de lege, care sunt extrem de periculoase pentru tineri.
Totodată, el a atras atenția că bugetul României pe anul 2010 nu include niciun leu pentru activitatea de combatere a consumului și traficului de droguri.
„România este singura țară din UE care nu are niciun leu pentru acest lucru. Cel mai mic buget îl are Slovenia, de 7.000.000 euro. România nu are niciun ban pentru a combate acest fenomen. Guvernul vorbește despre politici, dar în practică nu face nimic”, a declarat Surupăceanu.
În opinia reprezentantului Colegiului Farmaciștilor, Clara Popescu, consumul de etnobotanice este mai periculos decât cel de droguri, pentru că nu sunt cunoscute efectele pe care aceste produse îl pot avea și, prin urmare, medicii nu știu ce tratamente pot aplica. „Legile europene ar trebui să fie mai cuprinzătoare”, a afirmat Clara Popescu, menționând că persoanele care consumă nu ar trebui să fie închise sau condamnate, pentru că în închisoare devin și mai dependente.
La dezbaterea din Parlament a participat și președintele Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului în România, Constantin Bălăceanu Stolnici, care s-a declarat dezamăgit „că dintr-un parlament întreg, participă doar un deputat” la o dezbatere privind o problemă gravă cu care se confruntă tinerii.
„Nu există nicio preocupare serioasă. Nu există reprezentanți ai Ministerului Sănătății, deși consumul de droguri este o boală. Avem în schimb, corupție la nivelul celor care trebuie să aplice prevederile legii”, a declarat Bălăceanu Stolnici.
Unul dintre psihologii care lucrează cu persoanele dependente de droguri, Anca Boalcă, a precizat că aceștia prezintă tulburări afective și de comportament, iar 50% din consumatori au cel puțin o dată ideea de sinucidere.
Ea a mai spus că, de regulă, consumatorii sunt priviți ca niște ciudați care nu reușesc să se adapteze la schimbare, dar s-a constatat că 50% dintre ei prezintă și tulburări psihice.
Principalii consumatori de droguri sau produse etnobotanice din România sunt adolescenți sau adulți tineri, iar în cazul celor care au început să consume produse etnobotanice s-a constatat o degradare fizică și psihică în trei luni de la începerea consumului.
Guvernul a emis, în 10 februarie, Ordonanța de Urgență a Guvernului 6/2010 care interzice comercializarea unui număr de 36 substanțe și plante etnobotanice, care au fost asimilate drogurilor.
OUG 6/2010 a fost adoptată de Senat în 8 aprilie, ca primă Cameră sesizată în privința acestui act normativ.
Peste 100 de kilograme de plante etnobotanice, peste o mie de pastile și circa 4.500 de pliculețe cu substanțe trecute pe lista celor interzise au fost ridicate de polițiștii din întreaga țară în cele zece zile în care proprietari „magazinelor de vise” erau obligați să-și licideze stocurile, conform ordonanței de urgență.
