România, Ungaria și Cehia fac parte dintr-un proiect european în valoare de aproape 500 milioane de euro, a cărui „prioritate absolută” este realizarea celui mai puternic laser din istorie, a anunțat, joi, viceperședintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Marius Enăchescu.
Este vorba despre o premieră mondială, la care România, Republica Cehă și Ungaria au primit mandatul de a găzdui, dezvolta și construi fiecare structurile componente care le revin pentru realizarea până în anul 2015 a infrastructurii ELI integrate.
Potrivit vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, ELI -Infrastructura de Lumină Extremă – reprezintă cel mai amplu proiect imaginat și pus în operă vreodată în domeniul laserelor.
ELI vizează obținerea unor fascicule laser cu intensități de peste o mie de ori mai mari decât cele mai mari valori disponibile astăzi. Acesta poate oferi în timpi extrem de scurți (attosecunde, adică miliardimi de miliardimi de secundă) o putere echivalentă de peste 10.000 de ori mai mare decât puterea produsă de toate facilitățile planetei producătoare de energie.
Astfel, ar putea deveni posibilă explorarea unor zone inaccesibile până acum, precum interacția laser cu materia la energii unde legile relativiste ar putea să nu mai fie suficiente, investigații temporale ale dinamicii electronilor în atomi, molecule, plasme și solide, mergând până la crearea de perechi particulă-antiparticulă din vid. Vor fi, de asemenea, posibile aplicații cu mare impact științific, economic și social, de la realizarea de acceleratori de particule de dimensiuni reduse și parametri comparabili cu cei ai marilor acceleratori existenți, terapie anticancer și până la reducerea dramatică a timpilor de viață și ai deșeurilor radioactive.
În rezoluția adoptată în unanimitate, Comitetul de Coordonare își exprimă satisfacția pentru progresul Consorțiului ELI-Faza Pregătitoare și realizarea unei propuneri de integrare de către cele trei state, toate cu un statut egal în realizarea și implementarea ELI, a mai spus Enăchescu.
României îi revine rolul construirii în campusul științific de pe Platforma Măgurele-București a unei infrastructuri pan-europene, prima de acest fel din țara noastră, un adevărat complex de lasere de mare putere și acceleratori de particule, oferind posibilități unice de a explora pentru prima oară în istorie o nouă frontieră a științei – cea la care fizica nucleară se întâlnește cu fizica laserelor și fizica materialelor.
Pentru construirea și operarea infrastructurii ELI din România – intitulată „ELI Nuclear Physics” – vor coopera toate forțele de cercetare-dezvoltare-inovare din România, aproape 400 de cercetători români, grupați în jurul institutelor de specialitate de pe Platforma Măgurele-București, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Fizica Materialelor, Institutul de Fizică Atomică.
România estimează că va primi pentru acest proiect 280 de milioane de euro.
Cercetătorii români nu știu unde va fi amplasat laserul cu cea mai mare putere din lume, 200 PW ( petawatts), dar știu că România, în cadrul acestui proiect, va realiza un laser cu putere de 10-20 PW. Este vorba despre un proiect care ar putea avea finalitate și peste 20 de ani.
Prezența României în acest consorțiu, din care mai fac parte 11 țări, respectiv Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Portugalia, Polonia, Ungaria, Cehia și Spania, este dovada recunoașterii cercetării naționale, a mai spus Enăchescu.
În 2008, Universitatea din Austin, Texas, a anunțat realizarea celui mai puternic laser creat vreodată, cu o putere de 1 PW (1 PW reprezintă 10 la puterea a 15-a W).
Discuțiile din cadrul Comitetului de Coordonare au relevat că, pe lângă extraordinarul interes științific al cercetărilor legate de ELI și pe lângă aplicațiile lor revoluționare care sunt așteptate în următorii 10-20 de ani, proiectul va atrage un număr din ce în ce mai mare de tineri, devenind o motivație de mult așteptată pentru un nou avânt al alegerii unei cariere științifico-inginerești într-o Europă care își propune ca prioritate absolută realizarea societății bazate pe cunoaștere, a adăugat Enăchescu.
