România s-ar putea confrunta cu o criză a finanțării în noiembrie din cauza deciziei guvernului de a refuza să vândă titluri de stat la randamente mai mari de 7%, iar statul ar putea ajunge să plătească semnificativ mai mult, potrivit unei analize Reuters.
Guvernul întâmpină dificultăți în implementarea măsurilor de austeritate necesare derulării acordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI), împingând astfel dobânzile cerute de investitori tot mai sus.
Ministerul de Finanțe a refuzat, însă, verdictul dat de investitori, argumentând că măsurile de austeritate vor determina, eventual, reducerea randamentelor, iar între timp fonduri suplimentare ar putea fi atrase de pe piețele financiare externe.
Numirea unui ministru al Finanțelor mai puțin cunoscut, Gheorghe Ialomițianu, nu a schimbat această strategie. Mâna ministrului ar putea fi forțată dacă FMI decide luna următoare, potrivit așteptărilor, că guvernul trebuie să înceteze să acumuleze arierate, notează Reuters.
Rezolvarea acestor datorii ar lăsa, aproape sigur, guvernul într-o lipsă de fonduri care nu-i va permite să ignore piețele financiare locale.
„Până atunci, necesarul de finanțare va fi foarte ridicat și arieratele se vor majora dacă nu renunță la actuala strategie privind împrumuturile. Nu au cum să iasă bine din situația asta”, a afirmat economistul-șef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
Odată ce guvernul renunță la plafonul de 7%, randamentele ar putea urca până la 8%, sau chiar mai mult, a adăugat el.
Pe piața secundară, despre care guvernul susține că are o lichiditate prea scăzută pentru a indica un cost real al împrumuturilor, majoritatea titlurilor au deja un randament de 7,25%, sau mai mult, față de sub 6% în aprilie.
Totuși, interesul pentru instrumentele financiare emise de România rămâne ridicat, iar jocul de-a șoarcele și pisica are ca scop forțarea guvernului să-și asume riscuri mai mari, înainte ca investitorii să profite de un declin al costurilor împrumuturilor, care ar trebui să se realizeze treptat dacă guvernul menține austeritatea.
Executivul are de trecut o serie de voturi dificile în Parlament, legate de măsurile de austeritate, și o posibilă moțiune de neîncredere, care ar putea intensifica temerile legate de finanțele țării.
FMI a arătat în luna august că nu va permite României să continue să nu îndeplinească țintele trimestriale privind arieratele, prin condiționarea următoarei tranșe de plata de către guvern, până la sfârșitul lunii septembrie, a unor datorii cu scadență depășită de două miliarde de dolari.
Guvernul va respecta, probabil, această cerere, consideră Reuters, dar analiștii estimează arierate suplimentare de două miliarde de lei, plus acumularea altor 1-2 miliarde de lei din cauza că nu a reușit să atragă suficiente fonduri prin vânzările de titluri. Aceste datorii vor trebui probabil plătite la scurt timp după misiunea FMI din octombrie-noiembrie.
România trebuie să rostogolească datorii în valoare de șapte miliarde de lei, în monedă locală și euro, în luna noiembrie, dar și să acopere un deficit bugetar lunar de trei miliarde de lei.
Totalul de 13-14 miliarde de lei este aproape de valoarea sumei împrumutate prin emisiuni de titluri în 2008, dar și de fondurile atrase de guvern în cele patru luni de la plafonarea randamentelor.
Executivul încearcă să compenseze prin emisiuni în euro, unde randamentele sunt cu aproximativ două puncte procentuale mai mici, fără a lua în calcul riscul cursului valutar. Statul poate obține bani și prin finanțări de urgență de pe piețele monetare și prin înțelegeri bilaterale cu bănci, dar nu poate folosi aceste procedee în fiecare lună.
„Emiterea de titluri în altă monedă sau pe piețele străine are o limită. Dacă vor să vândă prea mult, vor întâmpina tot mai multe dificultăți în a lansa titluri pe aceste piețe, din motiv de supraofertă, iar costurile vor fi tot mai mari”, a spus Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital Londra.
Randamentele au crescut de la mai puțin de 6% în aprilie din cauza avansului inflației și situației politice instabile, dar sunt mult inferioare nivelului de 14% atins anul trecut în perioada în care PSD a ieșit de la guvernare.
Totuși, România, apreciată pentru eforturile de austeritate și cu un nivel al îndatorării printre cele mai mici din Europa, nu va avea probleme în a găsi banii necesari anul acesta, atâta timp cât rămâne în relații bune cu FMI, notează Reuters.
Băncile locale sunt dornice să finanțeze guvernul, după ce și-au acoperit cea mai mare parte a pierderilor cauzate anul trecut de împrumuturile neperformante prin profiturile generate de creditarea statului.
Investitorii străini așteaptă, însă, ca statul să cedeze și vor fi foarte interesați să achiziționeze titluri guvernamentale când vor crește randamentele, a afirmat Hewitt.
Dacă ministerul Finanțelor continuă să se concentreze asupra emisiunilor cu maturități de până la șase luni, ar putea ajunge într-o situație financiară chiar mai dificilă, necesarul lunar de fonduri putând ajunge la opt miliarde de lei lunar la începutul lui 2011, de la 4-5 miliarde de lei în prezent, a afirmat Lars Christensen, analist la Danske Bank.
