Reluarea cercetărilor arheologice în Cetatea de Scaun a Sucevei

– Prospecțiunile arheologice, efectuate parțial începând cu anul 1953 și sistate în anul 1977, au fost reluate în vara acestui an
– Cercetările vizează zona de nord-est, „cel mai vulnerabil sector al cetății”
După trei decenii de la sistare, în vara acestui an au fost reluate cercetările arheologice în Cetatea de Scaun a Sucevei.
Prospecțiunile arheologice, efectuate parțial începând cu anul 1953, care au încetat odată cu desființarea, în anul 1977, a Direcției Monumentelor Istorice, au fost redeschise la sfârșitul lunii august a.c. și se circumscriu proiectului „Reabilitarea Cetății de Scaun și a zonei de protecție a acesteia”.
Proiectul, în care SC „Relians Corp” SRL are rol coordonator, Institutul Național al Monumentelor Istorice București oferă soluțiile de specialitate, iar Complexul Muzeal Bucovina (CMB) are sarcina efectuării cercetărilor arheologice, este finanțat de Primăria municipiului Suceava.
Colectivul de cercetare, alcătuit din arheologii Florin Hău și Sorin Dejan, tocmai a luat ultimele profile și a încetat la sfârșitul săptămânii trecute lucrările, cu convingerea fermă că ele vor fi continuate în anul următor, mai ales că rezultatele săpăturilor au dus la o serie de concluzii interesante. „Este un prim pas adevărat și serios cu privire la soarta cetății”, a subliniat Florin Hău, accentuând faptul că cercetările arheologice vizează obținerea datelor planimetrice și stratigrafice din sectorul de nord-est, „cel mai vulnerabil sector al cetății”. El a precizat că în acest sector al Cetății de Scaun a Sucevei „se întâlnesc două structuri arhitecturale majore ale monumentului, vechiul fort mușatin, din sec. al XIV-lea și complexul de articulări zidite în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din cea de-a doua jumătate a sec. al XV- lea”.
Terenul din această zonă oferă semne de instabilitate
Săpăturile efectuate marchează, așa cum a ținut el să sublinieze, „redeschiderea, după trei decenii, a cercetărilor arheologice în cetate”. Rezultatele acestei campanii de vară-toamnă au scos în evidență situația complexă din sectorul de nord-est al cetății. Cu prilejul săpăturilor au fost identificate câteva tronsoane de zidărie din cea de-a doua jumătate a sec. al XV- lea, care permit „corectarea unor date planimetrice cunoscute inițial”. Au fost datate câteva tronsoane de fundații din etapa de zidire ștefaniană, zidire „efectuată cu ocazia amenajării celor trei porți monumentale din curtea interioară”.
Arheologii speră să găsească totodată urme care să confirme existența unei porți de intrare de pe latura de nord a cetății, care asigura accesul dinspre Biserica Sf. Gheorghe – Mirăuți, poartă care a aparținut etapei mușatine, lucru care „ar lămuri o pată albă de istorie” și ar oferi totodată elementele unor „soluții noi pentru restaurarea cetății”.
În paralel cu acest proiect pe care îl finanțează, Primăria municipală urmărește totodată să clarifice și regimul de proprietate al Cetății de Scaun, monument pe care îl administrează CMB Suceava.