Membrii Comisiilor de politică externă din Parlament nu au ajuns, marți, la un consens privind o propunere de a se aborda expres în Strategia Națională de Apărare a Țării a relației României cu Rusia, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la ședință.
„Au fost discuții vis-a-vis de modul în care abordăm relația cu Rusia în Strategia Națională de Apărare. (…) Principala chestiune discutată a fost abordarea relației cu Rusia – unii au zis s-o abordăm în mod evident, alții s-au opus, spunând s-o abordăm la pachet cu alte state. Așa ar trebui să abordăm și relația cu Ucraina, cu Turcia. A rămas să găsim o formulă”, au declarat sursele citate.
Potrivit acelorași surse, în ședința de marți a comisiilor de politică externă reunite s-a discutat despre necesitatea acordării unei atenții mai mari a participării Turciei în cadrul Balcanilor de Vest, despre instituirea principiului de voluntariat vis-a-vis de acțiunea militară a României, dar și despre vulnerabilitatea reprezentată de campaniile de presă.
Membrii comisiilor de politică externă din Parlament au amânat, marți, emiterea unui aviz pentru Strategia națională de apărare pentru săptămâna viitoare, când intenționează să amendeze documentul elaborat de CSAT, inclusiv în domeniul vulnerabilităților.
„Au fost dezbateri foarte interesante și foarte constructive în legătură cu Strategia națională de apărare, pentru că au fost 10-12 amendamente foarte concrete și foarte serioase. Ne-am hotărât să ne vedem luni, la ora 14.00, pentru a decide textual pe fiecare amendament în parte. Am abordat toate elementele care au fost abordate și în media, a fost o atmosferă constructivă și eu cred că colegii noștri de la cele două comisii vor aduce contribuții serioase atât pe probleme de politică externă, cât și câteva considerații pe care colegii noștri au dorit să le facă vor fi introduse în aviz și vor pleca spre Comisia de apărare”, a declarat președintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, Attila Korodi.
El a precizat că amendamentele vizează zona geostrategică în care România este poziționată, existând posibilitatea introducerii unor elemene proactive în raport cu vecinii României, dar și cu „actori mai importanți”.
CSAT a decis, în 22 iunie, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Țării, propusă de șeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.
Președinția a informat că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Țării, propusă de președinte.
„În urma dezbaterilor din cadrul ședinței, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituția României, și al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituțiile din domeniul securității naționale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conține măsurile concrete destinate contracarării și combaterii riscurilor și amenințărilor”, se arată într-un comunicat al Președinției remis agenției MEDIAFAX după ședința CSAT.
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții și presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilități în Strategia de Apărare discutată în CSAT.
Potrivit documentului transmis Parlamentului de președintele Traian Băsescu, spre dezbatere și aprobare, principalele vulnerabilități ale României sunt diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central și local și politizarea excesivă a unor instituții, atât la nivel local cât și național.
