– Preasfințitul Părinte Damaschin la pomenirea ÎPS Pimen
Marți, 25 august 2020, la Mănăstirea Sihăstria Putnei a avut loc parastasul ÎPS Părinte Pimen la împlinirea a trei luni de la trecerea sa la cele veșnice.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în biserica mare a Sfintei Mănăstiri, alături de un sobor de preoți și diaconi, iar răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Serviciul divin și slujba de parastas au reunit în prezență și rugăciune credincioși din localitate și împrejurimi, părinți stareți și maici starețe din eparhie.
Cu acest prilej Preasfințitul Părinte Damaschin a spus: „Dintre toate multe pe care ni le-a lăsat Înaltpreasfințitul Pimen să nu uităm că el a fost și ar vrea să ne învețe și pe noi – a fost răbdător, îndelung răbdător. Nouă ne lipsește asta, suntem grăbiți, luăm hotărâri pripite, nu stăm să cumpănim (cum frumos zicea el) lucrurile și de aceea suportăm consecințele. Iubit de cei mai mulți, vorbit de rău de unii, uitat de alții, puțini dintre aceștia din urmă fiind chiar purtători de sutană. Să nu uităm mai întâi de toate că Înaltpreasfințitul a răbdat și ne-a răbdat. Eu trei ani am stat lângă Înaltpreasfințitul, alte persoane au stat mai mult, unii, unele aproape jumătate de secol. De câte ori Înaltpreasfințitul știa și dorea să se facă într-un anumit fel, de foarte multe ori și totuși făcea altfel; era mai bun cum gândea și cum știa Înaltpreasfințitul, dar dădea el un pas înapoi, se lăsa el pe sine, se călca el pe sine și făcea altfel. De ce? Ca să fie pace! Acesta era cuvântul lui și ceda, și pentru asta mare plată va avea de la Dumnezeu și în fața unui părinte stareț care dorea să-și impună voia sa și câteodată și în fața unei maici starețe și în fața unui preot și în fața cuiva din administrație și în fața unui om simplu doar să fie pace și Dumnezeu lucra în mod minunat căci deși era mai bine cum zicea Înaltpreasfințitul, de multe ori pentru smerenia și răbdarea Înaltpreasfințitului lucrurile ieșeau bine și pe calea aceasta. Uneori însă, Dumnezeu nu îngăduia asta și pentru a ne da o lecție nouă, unora tineri, alții poate nu tineri, dar întăriți într-un fel în voia proprie, spunea «Hai să vedeți și voi» că avea dreptate bătrânul și nu voi și lucrurile ieșeau prost. Atunci necertându-ne, vrând să ne învețe, Înaltpreasfințitul zicea, de multe ori: «Cine mă ascultă va ieși bine, cine nu mă ascultă, va fi mai greu». A «profețit» că la mormântul lui vom veni și vom face cărare și deja primele bătătoriri pe această cărare sunt făcute. Sunt doar trei luni de când a plecat la odihnă, noi am rămas cu cele ale lumii – bine ar fi și cu cele ale Cerului – și cred că și mai tare se va bătători cărarea la mormântul Înaltpreasfințitului, întâi pentru a ne cere iertare; nu l-am ascultat totdeauna, am făcut voia noastră (unii mai mult, alții mai puțin). Să venim să-i cerem iertare, să-i cerem binecuvântare și ajutor și să învățăm de la el să răbdăm mai mult, să fim îngăduitori mai mult și Dumnezeu cu mila Lui va întoarce lucrurile înspre bine. Răbdarea și îngăduința vor fi însoțite de smerenie așa cum răbdarea Înaltpreasfințitului a fost din belșug învăluită de smerenia lui ca arhiereu, ca monah și ca om. Veșnică să-i fie pomenirea, primească Dumnezeu sufletul lui în Împărăția Lui cea veșnică și de acolo de sus Părinte Arhiepiscop adu-ți aminte și de noi, cei puțini aici în Duh, care ne aducem aminte de Înaltpreasfinția voastră.”
Pomenirea s-a încheiat cu un Trisaghion la mormântul ÎPS Părinte Pimen, data de 25 august 2020 fiind și ziua în care Înaltpreasfinția sa ar fi împlinit 91 de ani de viață.
