Autoritățile de supraveghere a achizițiilor publice din România vor colabora pentru o mai bună și mai corectă desfășurare a procedurilor de licitație din România, luni, fiind semnate protocoale în acest sens.
Astfel, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și Autoritatea Națională pentru Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice (ANRMAP) au încheiat, luni, protocoale de colaborare cu reprezentanții Consiliului Concurenței (CC) scopul fiind crearea unui sistem prin care cei de la CNSC să descopere mai ușor eventualele înțelegeri între firmele care participă la anumite licitații.
„De fapt, noi colaborăm de mai mult timp, însă astăzi (luni – n.r.) colaborarea noastră devine formală”, a declarat președintele ANRMAP, Cristina Trăilă, în cadrul unei conferințe de presă organizate luni la sediul Consiliului Concurenței.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a arătat că, până în prezent, colaborarea dintre cele trei instituții s-a materializat în investigația pe tema acordării contractelor de salubrizare în București.
„Este până acum singurul dosar în care putem spune că am lucrat împreună. Vă asigur că vor urma și altele”, a spus Chirițoiu.
El a declarat că în urma parteneriatelor încheiate cu ANRMAP și CNSC, inspectorii Consiliului Concurenței vor ajunge să descopere mai ușor eventualele înțelegeri neconcurențiale între firme, dar și cazurile în care la anumite licitații sunt încălcate principiile liberei concurențe.
„Vom face o bază de date comună în care specialiștii noștri vor avea acces la toate documentele pe care le folosesc cei de la ANRMAP în anchetele lor. Vom putea să descoperim mai ușor cazuri precum cel de la Ministerul Apărării spre exemplu unde am constatat că, deși la licitații participau trei firme diferite, ofertele erau depuse de aceeași persoană”, a arătat Chirițoiu.
El a explicat că astfel de indicii pot ajuta la obținerea unor probe în baza cărora, ulterior, să fie date amenzi usturătoare. „Noi dăm amenzi destul de rar, însă atunci când lovim, lovim cu forță”, a spus Chirițoiu, amintind că, în 2009, Consiliul Concurenței a dat amenzi în trei sectoare de activitate. Acestea sunt cel al școlilor de șoferi, farmaceutic și cel al firmelor de pe piața pâinii.
Președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Bogdan Lehel, prezent la conferința de presă de luni, a declarat că va pune la dispoziția Consiliului Concurenței toate documentele firmelor care „au făcut un sport național” din a contesta licitațiile la care participă. „Și aceste date le vor folosi celor de la Consiliul Concurenței pentru a descoperi eventualele înțelegeri între firmele din diverse domenii”, a spus Bogdan Lehel.
Cei trei au mai anunțat că viitoarea colaborare între instituțiile pe care le conduc va avea drept rezultat și formularea unor recomandări de adaptare și modificare a legislației pentru ca și regulile aplicabile achizițiilor publice din România să ajungă în acord cu „obiceiurile și mentalitățile societății românești”.
În opinia Cristinei Trăilă ar urma să mai treacă alți câțiva ani până când încrederea în corectitudinea procedurilor de achiziție publică în România să ajungă la nivelul la care este în țările din Europa de vest.
„Este un domeniu nou care are doar patru ani. În plus, în 2006, legislația românească nu a fost deloc adaptată mentalităților de la noi ci pur și simplu tradusă din directivele europene. Trebuie așadar să mai treacă niște ani până să ajungem să avem în autoritățile contractante specialiștii în achizițiile publice și până când firmele să aibă încredere în corectitudinea alegerilor, astfel încât la rândul lor să joace corect”, a spus Cristina Trăilă.
