În vârtejul furiei stârnite de caricaturile cu Mohamed se pierde din vedere faptul că reprezentări ale profetului apar în mai multe colecții de artă din cele mai mari muzee ale lumii, fără ca acest lucru să suscite prea multă îngrijorare, relatează Washington Times.
Deși rare în istoria de 1400 de ani a artei islamice, reprezentări ale lui Mohamed pot fi găsite în colecțiile de artă ale unor instituții precum Muzeul Metropolitan din New York, Biblioteca Națională din Paris și biblioteca Universității din Edinburgh.
Dar nici una dintre aceste reprezentări nu a stârnit reacții violente de tipul celor iscate de publicarea în Danemarca și apoi în mai multe țări europene a celor 12 caricaturi cu Mahomed.
Alan A. Godlas, care predă studii islamice la Universitatea din Georgia, spune că Islamul a privit întotdeauna dezaprobator reprezentările lui Mohamed, pentru a nu încuraja idolatria și pentru a nu distrage atenția credincioșilor de la cultul lui Allah.
„Motivul pentru care aceste caricaturi au iscat o astfel de reacție are mai mult de a face cu relațiile tensionate dintre lumea islamică și Occident și cu faptul că în era internetului ceva care se întâmplă într-un colț al lumii poate fi văzut peste tot”, susține profesorul.
Multe dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lui Mohamed sunt miniaturi realizate în secolele XIV – XV de artiști persani. Aceștia susțineau că lucrările lor insignifiante și imperfecte nu ar putea fi luate niciodată ca fiind imaginea exactă a profetului și de aceea nu sunt blasfemii.
Faimoasa „Carte a înălțării lui Mahomed”, despre care se crede că a fost creată în jurul anului 1436 în Herat, Afganistan, îl arată pe profet călare pe un cal cu cap de om, condus de Arhanghelul Gavril care îi arată Iadul și Raiul. Originalul este păstrat la Biblioteca Națională din Franța.
Mai dese sunt miniaturile care prezintă scene din viața profetului, în care fața și mâinile lui Mohamed sunt ascunse în mod intenționat. „Nimic din Coran nu este la fel de categoric precum interdicția privind reprezentările imagistice din Biblia iudaică”, menționa expertul francez în istoria artei, Alexandre Papadopoulo, în lucrarea sa din 1979, „Islamul și arta musulmană”.
Godlas a comparat opoziția islamică cu privire la portretizarea lui Mohamed cu reacția similară pe care o au multe biserici protestante cu privire la imagistica religioasă și venerarea sfinților în cadrul Bisericii Catolice.
Diferențele între interpretările șiite și sunite se reflectă și în ceea ce privește arta musulmană, este de părere expertul în cultura și religia islamică, Ibrahim Moussawi din Beirut. „În general, islamismul șiit nu este împotriva reprezentărilor respectuoase ale profetului” explică acesta. „Dar variantele mai conservatoare ale islamismului sunit interzic idolatria de orice fel, în unele cazuri fiind interzisă orice reprezentare a unei ființe umane”, a mai spus Moussawi.
„Problema esențială în acest caz este că reprezentările de azi au fost caricaturi și au fost percepute ca o lipsă de respect”, a adăugat Moussawi.
