Anul agricol încheiat în această toamnă se poate spune că a fost, din punct de vedere meteorologic, un an dificil pentru agricultură. A debutat cu o toamnă secetoasă, cu o lipsă mare de apă în sol, fapt care a determinat înființarea culturilor de toamnă în condiții total neprielnice. A continuat cu o primăvară rece, mai ales în cursul nopților, și cu lunile mai și iunie cu o abundență excesivă în precipitații, fapt ce a favorizat dezvoltarea bolilor și a dăunătorilor. Lunile care au urmat, iulie și august, au fost caracterizate din nou de o perioadă de secetă, culminând cu luna septembrie, cea mai uscată din acest an calendaristic. Cu toate aceste inconveniente, estimările producțiilor agricole realizate în acest an agricol sunt bune, afectate fiind culturile de cartof, rapiță, legumicole și de plante furajere.
Culturi de rapiță întoarse sub brazdă, din cauza secetei mari din toamna trecută
Din cauza secetei mari înregistrate în lunile de toamnă ale anului trecut, s-a ajuns la situația în care cultura de rapiță s-a însămânțat și nu a mai răsărit, fermierii fiind nevoiți să întoarcă cultura și să însămânțeze altceva. De aceea culturile de rapiță rămase au avut în județ un număr de plante mai redus la unitatea de suprafață. De asemenea, cerealele păioase însămânțate în toamnă au răsărit pe parcursul iernii sau chiar și în primăvară. Cu toate acestea, lucrurile au fost până la urmă pe ansamblu bune pentru culturile de toamnă.
Haralampie Duțu, directorul Direcției Agricole Suceava, ne-a relatat: ”La grâu a fost înregistrat un număr de plante suficient la metru pătrat, astfel încât s-a ajuns la producții aproape de cele realizate cu un an înainte. Acestea s-au realizat și în funcție de soi și de tehnologiile folosite, pentru că soiurile reacționează în mod diferit la condițiile meteo. Toate la un loc au determinat realizarea a peste 3.000 de kilograme de grâu la hectar, mai exact estimările arătând o producție medie la grâu de 3.950 kg la hectar. Rezultatele înregistrate sunt la nivel bun și la secară, orz, orzoaică, chiar și la ovăz au fost rezultate mai bune în acest an. Culturile de floarea-soarelui au reprezentat suprafețe mai extinse decât în alți ani și au înregistrat producții bune, majoritatea producătorilor mari înregistrând peste 3 tone de semințe la hectar și chiar 4.000 de kg la hectar.”
O primăvară rece și cu precipitații abundente
Dacă e să ne referim la condițiile climatice din acest an agricol, s-a constatat că primăvara a avut temperaturi scăzute, în mod deosebit în timpul nopților. Din această cauză s-a prelungit campania de însămânțare în mod deosebit la porumb, ajungându-se la însămânțarea acestei plante până în jur de 21 mai și chiar după. Lunile mai și iunie au fost bogate în precipitații, în acea perioadă condițiile de efectuare a lucrărilor de întreținere fiind cât se poate de dificile. Haralampie Duțu a remarcat în continuare: ”Culturile perdante au fost cele ale cartofului, împreună cu speciile legumicole, unde ca urmare a faptului că nu s-a intrat la timp pentru efectuarea tratamentelor la boli și dăunători, au fost suficiente cazuri în care lucrurile s-au manifestat cum nu-și doresc fermierii. Aceste condiții neprielnice au făcut ca boala să fie scăpată în culturi, lucrurile complicându-se după asta. Din cauza acestui fenomen produs în luna iunie, producția de cartof a fost mai redusă în acest an, boala odată instalată ducând la întreruperea vegetației, nealimentarea tuberculilor și stagnarea lor la dimensiunile din acea perioadă. Un alt motiv de suferință a acestei culturi a fost cauzat și de materialul săditor avut din toamna anului trecut, mana instalată atunci la cartof fiind transferată tuberculilor de sămânță, care erau infestați în momentul însămânțării. De aceea sămânța de cartof de calitate a fost foarte căutată în primăvara acestui an, lucru care se poate repeta în primăvara următoare, după ce au fost puțini cei care au reușit să țină sub control recolta, fără a se instala boala manei.”
Luni de vară cu secetă, continuate cu uscăciunea toamnei care a grăbit maturizarea plantelor
Lunile care au urmat, iulie și august, au fost caracterizate din nou de o perioadă de secetă, dar nu chiar atât de pregnantă precum cea din luna septembrie. Din cauza temperaturilor foarte ridicate înregistrate și a lipsei de apă, s-a produs o maturizare forțată la porumb, care s-a uscat peste tot fără a exista vreun hibrid cu frunză rămasă verde. Mai mult de atât, știuleții s-au lăsat pe lângă tulpină, ceea ce înseamnă că acumularea în bob a fost întreruptă. Pentru producătorii agricoli acest fenomen poate fi considerat și favorabil, pierderea apei din bob ne mai necesitând uscarea acestuia, care poate fi valorificat cu o umiditate mai mică și un preț mai bun pe tona de produs.
Directorul Direcției Agricole Suceava, Haralampie Duțu, încearcă să concluzioneze: ”Trăgând o linie, producția la porumb este totuși destul de bună și, din ceea ce se vede, s-ar putea să se înregistreze o producție apropiată de cea a anului trecut, când cele circa 7.000 de kg boabe la hectar au reprezentat un record al zonei. Sunt așteptate rezultate bune și la sfecla de zahăr, de 40-50 de tone la hectar, deși suprafața cultivată în județ nu este prea mare. În ceea ce privește pomicultura, lucrurile stau bine, chiar dacă în acest an producțiile de cireșe și vișine au fost foarte slabe. Producția predominantă de mere din județul Suceava a fost de circa 40 de tone la hectar, depășind producția înregistrată în toamna anului trecut. Pierderi au fost înregistrate la producția de plante furajere, care a întâmpinat greutăți în acest an cu o primă coasă realizată în condiții deosebit de grele. Ploile abundente nu le-au permis unora nici măcar să poată intra să cosească, plantele s-au lignificat, au acumulat multă celuloză și au devenit improprii pentru un furaj de calitate.”
La bazele de recepție oferta este între 510-530 de lei pentru tona de porumb boabe cu 14% umiditate, iar floarea-soarelui s-a valorificat cu un preț de 1.100 lei pe tonă boabe, aducând profit celor care au cultivat-o. Grâul se poate valorifica la circa 600 de lei pe tonă, pentru că din cauza precipitațiilor bobul a pierdut din calitățile de panificație, fiind plătit doar ca grâu furajer.
