Reprezentanții magistraților și cei ai politicienilor au semnat, ieri principiile Pactului pentru Justiție, după includerea unor amendamente.
Singurii care nu au semnat documentul au fost secretarul de stat Gabriel Tănăsescu, din partea Ministerului Justiției, și Mircea Toader, liderul grupului parlamentar PDL.
Acesta din urmă a făcut, totuși, o mențiune, pe document, specificând „a participat la dezbateri fără să-și asume prevederile acestui document”, moment în care reprezentantul PNL, Eugen Nicolăescu, a exclamat „El e mai meticulos de când cu flota!”, referindu-se la cariera navală a politicianului.
În cadrul dezbaterilor de ieri, reprezentanții magistraților și ai grupurilor parlamentare au discutat pe tema celor cinci axe din principiile Pactului pentru Justiție, aducând mai multe amendamente documentului. Cele mai numeroase se referă la finanțarea sistemului judiciar și la relația dintre cele trei puteri.
Astfel, Mircea Toader s-a declarat nemulțumit de prevederea conform căreia „trebuie să se asigure garantarea plafonului necesar de funcționare, respectiv cheltuieli de personal și cheltuieli materiale și de capital, indiferent de valoarea acestuia, dar nu mai puțin de 1 la sută din PIB”.
În urma dezacordului acestuia, prevederea a rămas stipulată în principiile Pactului, însă, la propunerea lui Eugen Nicolăescu, problema a fost notată separat și va fi discutată în comisia parlamentară.
A mai fost modificat punctul 4 al Axei 2, care prevedea „transferarea atribuțiilor Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor la Înalta Curte de Casație și Justiție și asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanțe”. În urma intervențiilor celor prezenți, textul prevede acum „aplicarea legii privind transferarea atribuțiilor”, pentru că există deja o lege în acest sens.
O prevedere care a ridicat numeroase discuții a fost cea care stipula echilibrul puterilor în stat și neintruziunea unei puteri în activitatea alteia.
Mircea Toader s-a declarat împotriva termenului de „neintruziune”, arătând că juridicul se poate implica și în probleme administrative, ce țin de Executiv.
Georgiana Iorgulescu, reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice, a explicat că „puterea judecătorească poate cenzura politicul atunci când acesta acționează ilegal” și se poate pronunța și pe contencios-administrativ.
În același timp, reprezentantul grupului parlamentar UDMR, Antal Arpad, a subliniat că „nu puteți prin nicio frază să faceți ca vreo instituție a statului să atragă atenția unei instanțe că a luat o decizie incorectă”.
Eliminarea prevederii a fost susținută și de Tudor Chiuariu, care a explicat că termenul „intruziune” nu este îndeajuns de clar și lasă loc interpretărilor.
„Să fie păstrat! N-am fi ajuns unde suntem azi dacă cele trei puteri în stat ar fi respectat acest principiu. E principiul separației puterilor în stat!”, a spus Dana Gîrbovan, președintele UNJR.
Președintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacșu a adăugat: „Dacă aducem Constituția aici, oare ați semna-o?”.
Prevederea a fost totuși exclusă, urmând a fi discutată în comisia parlamentară.
Un alt amendament a fost schimbarea punctului 1 al Axei 5, care prevedea ca Executivul și Legislativul să asigure respectarea sistemului judecătoresc în fața publicului. Astfel, fraza a devenit „Cele trei puteri în stat își garantează respectul reciproc și acționează pentru creșterea încrederii publicului în sistemul judiciar și în statul de drept”, la propunerea Monei Pivniceru și completarea lui Victor Alistar.
La semnarea documentului au luat parte reprezentanții Asociației Magistraților din România (AMR), ai Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, ai Asociației Procurorilor din România, ai Adunărilor Generale ale magistraților, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și parlamentari ai grupurilor UDMR, PNL, PSD+PC.
